AEP avertizează cetățenii asupra dezinformărilor, în campania pentru alegerile prezidențiale: Adoptați o atitudine de detectiv, cu o gândire critică

Mijloacele de dezinformare cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a proceselor electorale utilizate sunt într-o permanentă evoluţie, iar participanţii la aceste procese apelează la mijloace tehnice şi strategii de influenţare a alegătorilor netradiţionale, care duc la diseminarea rapidă a informaţiilor cu caracter fals sau înşelător – se arată în Ghidul de prevenire şi combatere a acţiunilor de dezinformare a alegătorilor, elaborat de Autoritatea Electorală Permanentă, în contextul începerii campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale, transmite Agerpres.

Expansiunea fenomenelor de propagare a ştirilor şi informaţiilor false, precum şi de simulare a susţinerii publice pentru o idee cu ajutorul roboţilor automatizaţi constituie o vulnerabilitate a climatului de integritate aferent campaniilor electorale, arată AEP.

Potrivit documentului, dezinformarea, ca instrument de influenţare a opiniei şi comportamentului alegătorilor, este utilizată cu scopul de a distorsiona percepţia electoratului sau pentru a crea un nou curent de opinie care generează confuzie privind calitatea proceselor electorale, subminând democraţia şi libertatea.

”Adesea, dezinformarea implică utilizarea de conturi automatizate digitale pentru astroturfing, dezvoltarea unor reţele de urmăritori falşi, crearea unor videoclipuri care au conţinut fals sau manipulator, promovarea publicităţii direcţionate (targetată), trolling organizat, meme-uri (elemente vizuale cu text de impact asociat) sau alte asemenea instrumente. Aceste practici constituie comportament inautentic în mediul online. Accentul, în cazul acestor practici, cade pe intenţie, persoana care le foloseşte dorind să aducă prejudicii procesului electoral sau entităţilor publice implicate în organizarea alegerilor, în general, sau unui candidat, în mod particular, slăbind încrederea în procesul democratic”, se menţionează în ghid.

Mijloacele de dezinformare cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a proceselor electorale utilizate sunt într-o permanentă evoluţie, mai arată AEP.

”Participanţii la aceste procese apelează la mijloace tehnice şi strategii de influenţare a alegătorilor netradiţionale care duc la diseminarea rapidă a informaţiilor cu caracter fals sau înşelător. Acest lucru duce la crearea şi întreţinerea unor nelinişti şi tensiuni sociale şi inocularea sentimentului de neîncredere în instituţiile statului care se ocupă cu organizarea şi desfăşurarea alegerilor. Având în vedere faptul că principalele surse de informare ale electoratului rezidă în tehnologiile de comunicare rapidă şi în instrumentele bazate pe inteligenţă artificială, fără a exista un filtru între emitentul unei informaţii şi electorat, este tot mai evident faptul că efortul colectiv de respingere a efectelor nocive ale acestora trebuie să fie dublat de unul individual de informare corectă”, atrage atenţia sursa citată.

AEP face referire la potenţiale indicii cu privire la o ştire/informaţie falsă şi anume:

* titluri care promit senzaţionalul sau sunt redactate de o manieră alarmistă, dramatică;

* modul în care sunt scrise articolele, şi anume scrierea cu majuscule, erori repetate de ortografie, erori de traducere, semne de punctuaţie care induc dramatism, alarmare etc;

* formulări evazive care conduc la presupuneri, lansarea de zvonuri sau conspiraţii;

* materiale publicitare politice (materiale de propagandă electorală) care, deşi conţin elementele de identitate vizuală utilizate, de regulă, de către un candidat, sunt fabricate/ modificate de către alte persoane (cu sau fără utilizarea instrumentelor bazate pe inteligenţa artificială) şi au conţinut defăimător sau dezavantajos pentru respectivul candidat.

În ceea ce priveşte etichetarea materialelor electorale, ca element de noutate, pe durata campaniei electorale a alegerilor din acest an, actorii politici trebuie să asigure publicarea, împreună cu fiecare material publicitar politic, a următoarelor informaţii:

* o indicaţie că este vorba de un material publicitar politic;

* identitatea sponsorului materialului publicitar politic, respectiv numele, adresa de e-mail şi, dacă este publică, adresa poştală, iar în cazul în care sponsorul nu este o persoană fizică, adresa la care acesta îşi are sediul;

* după caz, o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialelor publicitare;

* o menţiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

* după caz, o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite.

Totodată, în ghid sunt prevăzute şi criteriile de identificare a ştirilor/ informaţiilor false în campanie.
”Verificarea informaţiei publicate constituie o analiză amănunţită, ghidată de o întrebare de bază: ‘Cum ştim asta?’. Astfel, pentru a identifica veridicitatea informaţiei este necesar ca alegătorii să adopte o atitudine de detectiv (fact-checker), cu o gândire critică”, precizează AEP.

Printre recomandările enunţate în ghid se regăsesc:

*** pe reţelele sociale, dacă apar litere şi numere aleatorii ar putea fi un bot (un program software automat). Dacă vedeţi un cont neverificat (care nu conţine, lângă nume, bifa de verificare), care postează de sute de ori pe zi, trebuie să verificaţi cu atenţie;

*** urmărirea, cu atenţie, a ideilor exprimate în text (logică, dovezi, argumente). Este textul coerent? Diversitatea perspectivelor prezentate: sunt prezentate şi dezbătute mai multe puncte de vedere, pentru un caracter de obiectivitate? Conţine textul greşeli gramaticale, de punctuaţie şi ortografie, face abuz de utilizarea majusculelor, de punctuaţie excesivă? Încearcă textul să declanşeze emoţii puternice, mai ales negative? Dacă textul face abuz de cuvinte cu o mare încărcătură emoţională este foarte posibil să stimuleze atenţia şi reacţiile cititorilor în mod deliberat. Unele mesaje conţin greşeli de logică, de exprimare, de gramatică şi folosesc cuvinte care atrag atenţia şi generează emoţie (senzaţional, şocant, incredibil).

În text sunt exprimate opinii sau afirmaţii nedemonstrate prin fapte şi dovezi concrete, cum ar fi informaţii ”pe surse”, date şi cifre care nu pot fi verificate, speculaţii, exagerări. O publicaţie renumită nu va avea un număr mare de erori gramaticale şi de traducere;

*** chatboţii (aplicaţii software concepute pentru a imita o conversaţie de tip uman pe baza indicaţiilor utilizatorului), creatorii de imagini şi clonatorii de voce pot produce conţinut care pare creat de om, inclusiv materiale de tip deepfake. Unele ştiri, informaţii, articole sau postări sunt create prin solicitarea unei persoane în cadrul chatboţilor a unor articole sau informaţii care amplifică o anumită naraţiune, iar rezultatul este postat pe un site web. De asemenea, există un proces automat, prin utilizarea boţilor, pentru a extrage date şi conţinut dintr-un anumit site web (web scrapers). Aceşti boţi caută articole care conţin anumite cuvinte cheie şi rescriu informaţiile sau ştirile pentru a evita acuzaţiile de plagiat. Rezultatul este postat automat online. Un instrument pentru identificarea site-urilor generate de inteligenţa artificială este NewsGuard;

*** atenţie la posibilitatea ca dovezile, fotografiile sau video-urile folosite să fi fost schimbate intenţionat pentru a prezenta un conţinut înşelător/ fals prin utilizarea inteligenţei artificiale. Imaginile false, editate sau preluate din alt context sunt adesea utilizate pentru a conferi mai multă credibilitate unor informaţii/ fapte neadevărate. Recomandăm verificarea inversă a imaginii folosind Google Reverse Image Search, TinEye, RevEye, Image Yandex, Image Baidu. Prin intermediul acestor instrumente se poate verifica dacă o imagine este reutilizată/ reciclată din altă sursă şi atribuită în mod fals altui fapt sau eveniment. Dacă o imagine a mai fost publicată şi înainte de evenimentul pe care pretinde că îl ilustrează, acesta ar putea fi un semnal de alarmă.

”Informează-te cu privire la tehnicile actuale de dezinformare. Înţelegerea modurilor în care se răspândeşte dezinformarea poate contribui la evitarea capcanelor. Un instrument util prin care poate fi semnalată apariţia unei ştiri false pentru a fi combătută prin documentare este pus la dispoziţie de platforma online Anti-Fake, dedicată educaţiei digitale, conştientizării publice şi combaterii dezinformării”, se mai arată în ghidul AEP.