Afacerea ariilor protejate – o mărturie din interior. De ce a eliminat Guvernul custozii

Un custode care se ocupă de mai multe arii protejate a explicat pentru G4Media.ro care sunt interesele ascunse din spatele OUG-ului prin care Guvernul Dăncilă a eliminat săptămâna trecută din legislație noțiune de custode, scoțând astfel din circuit toate ONG-urile de mediu care au grijă de ariile protejate. Cum funcționa până acum sistemul de custodie al acestor arii și care sunt temerilor ONG-urilor care au activat până mai ieri în acest domeniu?

Până la ordonanța Guvernului Dăncilă, statul scotea diferite arii din Natura 2000 la licitație. Pe baza unui plan, se adjudeca aria protejată unui așa-numit custode. Acesta gestiona, practic, toată activitatea în aceste zone protejate. Dacă, de pildă, o companie dorea să realizeze o investiție, o exploatare de pădure, custodele acorda avizele. La fel se proceda în cazul refacerii planurilor silvice.

Custodele era obligat la rândul său să elaboreze un plan de management al ariei naturale. Acesta reprezenta cel mai puternic document strategic. Elaborarea acestor planuri nu era finanțată de la bugetul de stat, ci din bani europeni. Dacă planul nu se implementa, statul putea lua custodia ariei protejate, garda de mediu având atribuția de control. Sunt arii de câteva zeci de hectare și arii de câteva zeci de mii de hectare. Esențial este că statul nu finanța cu niciun leu această activitate, activitatea custozilor fiind finanțată din bani europeni sau finanțări private.

Potrivit sursei G4Media.ro, toate proiectele de afaceri care prezentau probleme pentru ariile protejate au fost oprite de acesti custodzi. Instituțiile statului au acționat doar la presiunile lor. Au existat și cazuri în care custozii percepeau tarife exagerat de mari pentru activitatea de avizare, transformând totul într-o afacere. Numărul acestora ar fi însă în scădere.

Potrivit reprezentatul unui ONG care a desfășurat activitatea de custode,  există un interes financiar pentru ca Agenția Națională pentru Arii Naționale Protejate ( ANANP) să rămână singura instituție care accesează fondurile. Cum OUG-ul elimină custozii, banii ar urma să fie utilizați de către un grup de firme apropiate de ANANP, care va avea nevoie de sute de posturi și buget pentru a crea structuri județene.

Pe data de 6 iulie, Adi Croitoru a fost numită în funcţia de preşedinte, cu rang de secretar de stat, al Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), printr-o decizie a premierului Viorica Dăncilă. Potrivit surselor G4Media.ro, Croitoru a fost adusă în minister de Attila Korodi (UDMR), la propunerea lui Robert Szep, comisar general adjunct al Garzii de Mediu.

Potrivit surselor G4Media.ro, nu se știe de se va întâmpla cu proiectele aflate în evaluare ale custozilor. Cătălin Gheran, directorul POIM (Program Operațional Infrastructură Mare) ar fi chemat un expert de la comisie pentru a lămuri această problemă. Croitoru ar dori ca ele să fie respinse, pentru a le prelua ulterior la ANANP.

„Avem o arie „soră” lipită de a noastră, unde sunt custozi vânători. La munca de teren lucrăm mult cu paznicii lor de vânătoare (împotriva ATV-urilor şi motocicletelor enduro, de exemplu). Am creat o rețea de oameni, care aveau grijă de natură. Dar această rețea se va destrăma, oamenii nu prea fac voluntariat pentru stat şi nu va fi cineva să țină lucrurile sub control.  Ar fi extrem de greu chiar şi cu armate de oameni plătiți cu salarii de la stat, cu personal administrativ, cu zeci de directori, şoferi şi secretare”, a declarat pentru G4Media.ro unul dintre custozii ariilor protejate.

ONG-urile de mediu critică Guvernul. ”WWF România privește cu îngrijorare decizia Guvernului României de a înlătura rangerii, biologii, ecologii și silvicultorii din managementul ariilor naturale protejate. La inițiativa Ministerului Mediului, Guvernul a votat joi, printr-o ordonanță de urgență, modificarea cadrului legislativ al ariilor protejate, eliminând organizațiile non-guvernamentale din lista entităților care au grijă de natură. Decizia a fost luată, fără o consultare prealabilă cu entităţile impactate (custozii ariilor naturale protejate), fără ca autoritățile centrale să poată justifica natura urgenței”, se arată într-un punct de vedere publicat de ecomagazin.ro în data de 23 iulie.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a declarat ulterior că „foarte mulți custozi au creat probleme în realizarea proiectelor de infrastructură”, însă justificarea nu este susținută de date pentru a se putea înţelege natura problemelor create (faptul de a nu emite avize favorabile în cazurile unor investiții cu impact semnificativ nu reprezintă în sine o abatere, ci din contră, o măsură de protecție a ariilor naturale protejate aflate în responsabilitatea custozilor în linie cu principiul precauției în luarea deciziilor de mediu și dispozițiile legislației UE în domeniu).

”Agenția Națională de Arii Naturale Protejate va monopoliza și „avizul custodelui”, un filtru birocratic care făcea diferența între proiectele prietenoase cu mediul și cele distructive. Acest aviz va fi eliberat dintr-un birou lipsit de expertiză în biodiversitate şi cunoaşterea situaţiei din teren, existând riscul de a fi motivat după considerente politice și nu de mediu. Astfel, Guvernul scoate de la masa discuțiilor și deciziilor experții independenți, care până acum au vegheat ca dezvoltarea infrastructurii, dezvoltarea economică în ansamblu, în țara noastră, să se facă în mod sustenabil, asigurând în același timp condiții de viață de calitate pentru oameni”, se mai arată în comunicatul WWF.

Potrivit sursei citate, în acest moment, în România există în total 985 de arii naturale, dintre care mai puțin de jumătate sunt administrate. Cei 166 de custozi și administratori au grijă de monumente ale naturii, rezervații naturale, rezervații științifice sau, mai recent, situri din Rețeaua ecologică de interes european Natura 2000.

Organizațiile care au dobândit calitatea de custode administrează și păstrează pentru generațiile viitoare 264 arii naturale protejate, care acoperă circa 1,6 milioane de hectare din suprafața României.

Între aceștia, 62 de custozi sunt înființați în baza O.G. 26/2000 privind asociațiile și fundațiile și au statut juridic de organizații non-guvernamentale. Numai Federația Coaliția Natura 2000, care administrează 10% din totalul ariilor naturale protejate din România, implică în conservarea naturii un număr de peste 400 de angajați, în marea majoritate tineri, se arată într-un punct de vedere transmis de WWF.

(Sursa foto: ANANP)