Africa: loviturile de stat care au zguduit continentul în ultimii trei ani

În timp ce un grup de militari a anunțat la 30 august 2023 că anulează rezultatele alegerilor prezidențiale din Gabon și dizolvă instituțiile țării, lovitura de stat în curs de desfășurare la Libreville este cea mai recentă dintr-o serie de lovituri de stat care au zguduit continentul african în ultimele luni. Radio France Internationale face o trecere în revistă a celor opt puciuri în șase țări în perioada 2020 – 2023.

Lovitura de stat din Mali în 2020 și 2021

La 18 august 2020, președintele Ibrahim Boubacar Keïta a fost răsturnat de o juntă militară condusă de colonelul Assimi Goïta. În perioada imediat următoare, a fost format Consiliul Național pentru Salvarea Poporului (CNSP), iar junta a promis alegeri în termen de trei ani. Fostul ministru al apărării Bah N’Daw a fost numit președinte de tranziție, iar Assimi Goïta vicepreședinte.

La 24 mai 2021, a avut loc o nouă lovitură de stat. Armata maliană i-a arestat și reținut pe președintele de tranziție Bah N’Daw, pe prim-ministrul său Moctar Ouane și pe ministrul apărării Souleymane Doucouré. La 26 mai, Bah N’Daw și Moctar Ouane au demisionat, iar Assimi Goïta a devenit președinte al tranziției.

La „Adunările naționale pentru refondare” din decembrie 2021, Assimi Goïta a anunțat că dorește să prelungească tranziția de la șase luni la cinci ani. După negocieri dificile cu Comunitatea Economică a Statelor Vest Africane (CEDEAO sau ECOWAS), care a impus sancțiuni economice grele asupra țării, autoritățile de tranziție din Mali au programat în cele din urmă alegeri prezidențiale care să marcheze revenirea la ordinea constituțională pentru februarie 2024.

La 31 ianuarie 2022, junta la putere i-a cerut ambasadorului Franței la Bamako să părăsească Mali. La 18 februarie, autoritățile au cerut Franței să retragă forțele Barkhane și Takuba (o forță formată din mai multe țări europene) din Mali. În iunie 2023, Bamako a cerut plecarea Minusma, misiunea ONU în țară, al cărei personal urma să plece până la sfârșitul anului.

Din decembrie 2021, peste 1000 de mercenari ruși din grupul Wagner însoțesc forțele maliene pe teren. Au existat numeroase relatări privind abuzuri împotriva populației civile. Bamako neagă în continuare prezența Grupului Wagner în Mali, recunoscând doar utilizarea de „instructori ruși” în cadrul unei „cooperări de la stat la stat”, în ciuda confirmărilor repetate din partea autorităților ruse însele.

Lovitura de stat din 2021 în Guineea

În dimineața zilei de 5 septembrie 2021, în capitala Conakry s-au auzit focuri de armă puternice. O unitate a forțelor speciale ale armatei guineene, Groupement des forces spéciales (Gruparea Forțelor Speciale), a pătruns în palatul prezidențial din Conakry, l-a capturat pe președintele Alpha Condé și l-a demis din funcție. Președintele guineean, în funcție din 2010, tocmai fusese reales în 2020 pentru un al treilea mandat, după ce a obținut modificarea Constituției pentru a putea candida. El a fost apoi ținut în arest la domiciliu și tratat bine, dar a refuzat să demisioneze.

La 1 octombrie 2021, șeful juntei, colonelul Mamadi Doumbouya, a depus jurământul în calitate de președinte al tranziției. În mai 2022, a fost anunțată o tranziție inițială de trei ani și trei zile, redusă ulterior la trei ani și scurtată la doi ani începând cu ianuarie 2023.

Carta tranziției prevede, de asemenea, că Mamadi Doumbouya și ceilalți membri ai juntei nu sunt eligibili pentru viitoarele alegeri. Colonelul Doumbouya a dat asigurări că „nu va mai petrece nicio zi la sfârșitul celor douăzeci și patru de luni de tranziție. El și-a dat cuvântul față de poporul din Guineea”, conform declarațiilor raportate la 9 februarie 2023 de către purtătorul de cuvânt al guvernului, Ousmane Gaoual Diallo, după o reuniune a cabinetului.

Loviturile de stat din 2022 în Burkina Faso

În 2022, în Burkina Faso au avut loc două lovituri de stat în mai puțin de un an. Prima a început cu o revoltă a militarilor în noaptea de 23 spre 24 ianuarie 2022 în Ouagadougou și în alte câteva orașe din țară. Președintele Roch Marc Christian Kaboré, ales în mod democratic pentru un al doilea mandat în noiembrie 2020, a fost răsturnat de militari, care i-au reproșat că nu a reușit să combată amenințarea jihadistă.

La 31 ianuarie, liderul puciștilor, locotenent-colonelul Paul-Henri Sandaogo Damiba, a fost numit președinte al Tranziției din țară pentru trei ani. Preluarea puterii de către acesta a fost de scurtă durată.

La 30 septembrie, s-au auzit focuri de armă puternice în districtul Ouaga 2000 din capitală. Elemente ale armatei, conduse de căpitanul Ibrahim Traoré și nemulțumite de incapacitatea noului guvern de tranziție de a pune la adăpost insurgenții jihadiști, l-au demis pe locotenent-colonelul Damiba din funcția de președinte al tranziției, care a demisionat oficial la 2 octombrie. Căpitanul Ibrahim Traoré a depus jurământul în calitate de președinte de tranziție la 21 octombrie.

Lovitura de stat din iulie 2023 din Niger

La 26 iulie 2023, membri ai gărzii prezidențiale l-au reținut pe președintele nigerian, Mohamed Bazoum, care fusese ales în mod democratic în 2021. În aceeași seară, un grup de soldați a anunțat formarea unei junte militare, care a luat numele de Consiliul Național pentru Salvgardarea Patriei (CNSP).

Generalul Abdourahamane Tiani a apărut apoi la Télé Sahel în calitate de președinte al CNSP. Acesta a declarat: „Acțiunea CNSP este motivată exclusiv de dorința de a ne păstra patria iubită în fața deteriorării continue a situației de securitate din țara noastră – și asta fără ca autoritățile destituite să ne ofere o perspectivă de ieșire reală din criză – și a proastei guvernări economice și sociale”.

Câteva săptămâni mai târziu, el a decretat o perioadă de tranziție de trei ani pentru a întoarce pagina celei de-a șaptea republici nigeriene.

Situația a declanșat o criză regională, deoarece ECOWAS, care condamnase lovitura de stat, a cerut eliberarea președintelui Bazoum și a amenințat cu o intervenție militară. La patru zile după lovitura de stat, au izbucnit demonstrații în Niamey. Mii de oameni s-au adunat în fața ambasadei Franței. Parisul a decis să lanseze o operațiune de evacuare a cetățenilor francezi care doreau acest lucru.

La 26 august, la o lună și jumătate de la începutul loviturii de stat, junta i-a ordonat ambasadorului francez la Niamey să părăsească țara în termen de 48 de ore, ceea ce Franța a refuzat să facă.

Lovitura de stat militară din Gabon din 30 august 2023

Aceasta este cea mai recentă lovitură de stat militară care a zguduit continentul african. Miercuri, 30 august, la câteva minute după ce au fost difuzate rezultatele oficiale ale alegerilor generale, care arătau victoria lui Ali Bongo cu 64,27% din voturile exprimate, un grup de militari a anunțat la televiziune că anulează alegerile și dizolvă instituțiile.

„Am decis să apărăm pacea punând capăt regimului actual”, a anunțat unul dintre soldații prezenți. „În acest scop, alegerile generale din 26 august 2023 și rezultatele trunchiate sunt anulate […]. Toate instituțiile Republicii sunt dizolvate: guvernul, Senatul, Adunarea Națională și Curtea Constituțională […]. Facem apel la populație […] să rămână calmă și senină. Ne reafirmăm atașamentul față de respectarea angajamentelor Gabonului față de comunitatea națională și internațională”, au continuat aceștia, proclamând, de asemenea, închiderea frontierelor țării „până la noi ordine”.

Președintele gabonez Ali Bongo Ondimba se află „în arest la domiciliu”, înconjurat de familia sa și de medici, iar unul dintre fiii săi a fost arestat.

În Sudan, când o lovitură de stat duce la război civil

La 11 aprilie 2019, Omar al-Bashir a fost răsturnat de la putere după săptămâni de manifestații de masă pe străzile din Khartoum. Armata a ales să preia puterea, promițând că va înființa un guvern civil. Generalul Abdel Fattah al-Burhan a fost numit șef al juntei în ziua următoare. La 17 august a fost semnat un acord privind crearea unui Consiliu de Suveranitate, iar la 20 august economistul Abdallah Hamdok a fost numit prim-ministru.

Cu toate acestea, Hamdok nu a rămas mult timp în funcție. Confruntată cu numeroasele sale dezacorduri cu guvernul civil, junta a dat o lovitură de stat împotriva guvernului de tranziție condus de economist. Cel puțin cinci înalți funcționari guvernamentali sudanezi au fost arestați, inclusiv prim-ministrul civil. Junta a numit un nou guvern civil la 6 aprilie 2023, fără a numi însă un prim-ministru. Aceasta deținea cheile puterii în propriile mâini și a refuzat să intre în dialog cu civilii. Aceasta a acuzat partidele politice de responsabilitate pentru această situație, având în vedere diviziunile acestora. Dar, foarte repede, pozițiile ireconciliabile ale generalului al-Burhan și ale generalului Hemedti, care au condus împreună lovitura de stat, au ieșit la iveală și au dus la războiul civil care zguduie țara de la 15 aprilie 2023.