Agent Green: În România s-a consumat într-un an mai mult lemn de foc pentru încălzire decât întreaga producție națională legală / Emisiile de carbon rezultate au fost comparabile cu cele ale Germaniei și Franței

Organizația ecologistă Agent Green a trimis o scrisoare deschisă președintelui Klaus Iohannis, ministrului mediului, Costel Alexe și avocatului poporului, în care atrage atenția că, potrivit unui raport al Națiunilor Unite pentru Schimbări Climatice, dat publicității în luna arpilie, în România s-a ars într-un an mai mult lemn de foc decât întreaga producție națională legală. Din același raport, se mai arată în scrisoarea deschisă, reiese că emisiile de CO2, CH4 și N2O rezultate din arederea biomasei (lemn) din România au fost comparabile cu cele ale Germaniei și Franței.

”Sunt date care denotă un dublu standard în discursul intern și cel internațional și care, repet,ne va costa în scurt timp extrem de scump deoarece țara noastră va ieși cu emisii colosale din silvicultură. În acest context vă solicităm să ne comunicați cu celeritate poziția Dumneavoastră oficială privind datele reale și măsurile luate”, se arată în scrisoarea deschisă semnată de președintele asociației Agent Green, Gabriel Păun.

Redăm mai jos integral textul scrisorii

”Informațiile din raportul Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice privind emisiile de gaze cu efect de seră, publicat în luna aprilie 2020, arată că în România s-au defrișat 85.930 de hectare cu păduri la nivelul anului 2018, ceea ce ne va costa în scurt timp extrem de scump deoarece țara noastră va ieși cu emisii colosale din silvicultură, în loc de stocare de CO2, așa cum se credea până recent.

Mai mult, din același raport reiese că emisiile de CO2, CH4 și N2O rezultate din arederea biomasei (lemn) din România au fost comparabile cu cele ale Germaniei și Franței. Este vorba de 14.182.610 tone de CO2 rezultate din arderea biomasei, adică în România s-au ars peste 14 milioane tone de biomasa într-un an. Datele sunt consistente și plauzibile luând în calcul cele mai recente date oferite de Consiliul Concurenței bazat pe informații furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) pentru anul 2017.

Potrivit acestei surse, în România s-au consumat la nivelul acelui an 23.004.000 m³de lemn de foc, inclusiv biomasă (adică 14.953.000 mii tone) din care 18.698.360 m³(adică 12.466.000 mii tone) doar pentru populație. Tot potrivit aceleiași surse, producţia naţională totală de masă lemnoasă pentru anul respectiv a fost estimată la 18.316.000 m³ din care lemnul de foc extras din fondul forestier naţional a fost estimată la cca. 5.163.000 m³.

Cu alte cuvinte, s-a ars mai mult lemn decât întreaga producție națională legală, fără a mai lua în calcul, lemnul necesar pentru industrie și alte utilizări, adică aproximativ alte 20 de milioane de m³.

Cantitatea foarte mare de lemn cu destinația lemn de foc, arderea acestuia în instalații cu eficiență energetică foarte mică, neechipate cu filtre pentru reducerea poluării, utilizate preponderent de populația din țara noastră, are o serie de consecințe negative sub raport ecologic, economic și social:

Contravine măsurilor de combatere a schimbărilor climatice prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră prin utilizarea lemnului în bunuri cu folosință îndelungată.

Sursă de degradare a pădurilor ca urmare a tăierilor ilegale generate de o cerere de lemn de foc mai mare decât recolta de lemn de foc comercializată de către administratorii şi proprietari de fond forestier, respectiv lemn de mici dimensiuni și de calitate slabă. Aceasta are consecințe directe asupra tuturor serviciilor ecosistemice furnizate de pădure.

Sursă de poluare a mediului ca urmare a randamentului scăzut de transformare în energie termică a lemnului de foc a sobelor utilizate pe scară largă de populație și a noxelor emise în atmosferă, cu consecințe inclusiv asupra sănătății populației.

Afectează cantitatea de lemn valorificată superior de către industria lemnului (produse cu valoare adăugată ridicată și cu durată de folosință îndelungată).

Datele ne îngrijorează și nu este clar dacă datele raportate de România la Națiunile Unite sunt greșite sau dacă nu cumva reprezintă un moment de sinceritate, o recunoaștere a unui adevăr mult mai grav decât era cunoscut până acum. Sunt date care denotă un dublu standard în discursul intern și cel internațional și care, repet,ne va costa în scurt timp extrem de scump deoarece țara noastră va ieși cu emisii colosale din silvicultură.

În acest context vă solicităm să ne comunicați cu celeritate poziția Dumneavoastră oficială privind datele reale și măsurile luate. Vă mulțumesc anticipat pentru solicitudine.”