Agenţia Internaţională a Energiei Atomice cere ”rezultate” pentru a evita ”războiul” înaintea întoarcerii lui Trump, Iranul se opune oricăror presiuni

Directorul Agenţiei Internaţionale a Energiei Atomice (AIEA) Rafael Grossi cere joi Iranului ”rezultate” la AIEA în privinţa controlului programului său nuclear, pentru a evita ”războiul”, o ultimă şansă a diplomaţiei înaintea întoarcerii la Casa Albă a lui Donald Trump, însă Teheranul ameninţă că va reacţiona imediat în cazul vreunei presiuni externe asupra programului său nuclear, relatează agenția AFP, citată de News.ro.

Rafael Grossi s-a întâlnit la Teheran cu oficiali iranieni, pentru a discuta despre dosarul nucelar, cu câteva săptămâni înaintea întoatrcerii lui Donald Trump la Casa Albă.

”Este indispensabil să se obţină rezultate concrete, tangibile şi vizibile care să arate că această muncă comună îmbunătăţeşte situaţia (…) şi că în general ne îndepărtăm de conflicte şi, până la urmă, de război”, a declarat el într-o conferinţă de presă comună cu conducătorul domeniului nuclear iranian.

Directorul Organizaţiei Iraniene a Energiei Atomice (OIEA) Mohammad Eslami, cu care Rafael Grossi s-a întâlnit miercuri seara, a ameninţat că Iranul va reacţiona ”imeidat”, în cazul unor presiuni străine asupra programului nuclear iranian.

”Orice rezoluţie intervenţionistă (a AIEA) în afacerile nucleare ale Republicii islamice Iran va face obiectul unor contramăsuri imediate”, a anunţat el.

Rafael Grossi s-a întâlnit joi cu ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi, fostul negociator-şef al părţii iraniene în negocierile cu marile puteri din 2015.

”Suntem pregătiţi să negociem pe baza intereselor noastre şi a drepturilor noastre inerente, însă nu suntem gata să negociem sun presiuni şi intimidare”, scrie pe X Abbas Araghchi.

Directorul AIEA urma să se întâlnească cu preşedintele iranian Massoud Pezeshkian, potrivit agenţiei oficiale iraniene de presă Irna.

Aceste întâlniri sunt percepute ca una dintre ultimele şanse ale diplomaţiei înaintea întoarcerii la Casa Albă a lui Donald Trump.

APROAPE DE NIVELUL DE ÎMBOGĂŢIRE A URANIULUI DE 90%

În primul său mandat (2017-2021), Donald Trump a fost artizanul unei poltiici a ”presiunii maxime” asupra Iranului, prin care a restabilit sancţiuni grele care fuseseră ridicate în cadrul Acordului istoric de la Viena din 2015 în dosarul nuclear iranian.

În cadrul acestui acord, Iranul şi mai multe ţări, între care şi Statele Unite, au încheiat la Viena un pact – după 21 de luni de negocieri.

Textul prevedea o relaxare a sancţiunilor internaţionale impuse Iranului, în schimbul unor garanţii ale faptului că Teheranul nu încearcă să se doteze cu arma atomică.

Teheranul contestă aprig că are asemenea ambiţii pe plan militar.

Trei ani mai târziu, Donald Trump a retras în 2018 în mod unilateral Statele Unite din acord şi a restabilit sancţiuni grele impuse economiei iraniene.

Dea atunci, această ţară şi-a crescut în mod considerabil rezervele de materii îmbogăţite la nivelul de 60%, aproape de 90%, necesar în vederea elaborării unei arme atomice, potrivit AIEA. Acordul de la Viena plafona acest nivel la 3.65%.

În acest context, Rafael Grossi a revenit în Iran după o primă vizită în mai.

Vizita sa este departe de a ţine prima pagină a ziarelor din Iran. O rară excepţie, cotidianul reformator Sazandegi publică pe prima pagină o poză cu directorul AIEA şi titrează că el este purtătorul unui ”mesaj important” în Iran.

CAMERE DEBRANŞATE

”Marjele de manevră încep să se îngusteze” în privinţa Iranului, avertiza marţi Rafael Gross într-un interviu acordat AFP, subliniind că este ”imperativ să se găsească mijloace să se ajungă la soluţii diplomatice”.

Iranienii ”dispun de un număr important de materiale nucleare care ar putea să fie folosite în vederea fabricării unei arme nucleare”, declara el într-un interviu acordat CNN. Însă ”ei nu au arma nucleară în acest stadiu”, preciza directorul AIEA.

Iranul a redus puternic, începând din 2021, inspecţiile instalaţiilor sale nucleare. A redus camere de supraveghere şi a retras acreditarea unui grup de experţi.

Mai mulţi oficiali iranieni s-au întrebat în mod public în ultimii ani cu privire la problema deţinerii bombei atomice ca instrument de disuasiune, într-un context de tensiuni exacerbate cu Israelul.

Liderul suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, care se află la putere din 1989, ultimul decident în dosarele sensibile, mai ales în domeniul nuclear, a interzis, pentru moment, printr-un decret religios, recurgerea la arma atomică.