Agenția Națională Anti-Doping, despre cazul Halep: Roxadustat e substanţă nespecifică / Pentru utilizarea intenţionată, perioada de suspendare e de 4 ani

Agenţia Naţională Anti-Doping (ANAD) a publicat, luni, pe site-ul oficial, o serie de precizări în contextul depistării pozitive a jucătoarei de tenis Simona Halep, printre care faptul că „Roxadustat este substanţă nespecifică” şi că dacă se dovedeşte încălcarea intenţionată a Listei Interzise perioada de suspendare a unui sportiv este de 4 ani, relatează Agerpres.

„Substanţa FG-4592 (Roxadustat) se încadrează în Lista Interzisă la secţiunea S2 – Hormoni peptidici, factori de creştere, substanţe înrudite şi mimetice, agenţi activatori ai factorilor care induc hipoxia. Stabilizatorii factorilor care induc hipoxia s-au regăsit pe Lista Interzisă din anul 2011. În 2015 şi 2016 a fost introdusă denumirea FG-4592 în cadrul acestei secţiuni de stabilizatori ai factorilor care induc hipoxia. Din anul 2017 a fost adăugată în Lista Interzisă denumirea internaţională a FG-4592 Roxadustat. Substanţa Roxadustat este considerată substanţă nespecifică”, se menţionează pe site-ul citat.

ANAD explică faptul că gestionarea rezultatelor implică toate aspectele, pornind de la revizuirea cazului, la notificarea sportivului (sau a persoanei implicate), la acuzarea sportivului şi soluţionarea cazului, care poate include o procedură de audiere şi apel. Un caz poate fi închis, iar gestionarea rezultatelor se poate încheia în oricare dintre aceste etape.

Orice încălcare a obligaţiilor sau orice lipsă de grijă aferentă unei anumite situaţii. De exemplu, atunci când un sportiv sau o altă persoană nu ţine cont de reglementările antidoping sau nu acordă atenţie riscurilor pe care le presupune comportamentul său.

Lipsa vinovăţiei sau neglijenţei este atunci când sportivul sau altă persoană stabileşte că nu ştia sau nu bănuia, şi nu ar fi putut în mod rezonabil să ştie sau să bănuiască, chiar şi demonstrând cea mai mare precauţie, că a folosit sau i-a fost administrată o substanţă interzisă sau o metodă interzisă sau a încălcat în orice alt fel o reglementare antidoping. Acest lucru se întâmplă numai în circumstanţe excepţionale. De exemplu, dacă un sportiv a fost sabotat de un concurent. În acest caz, şi numai dacă ar putea fi dovedită şi/sau în baza unei balanţe a probabilităţilor considerate opţiunea cea mai probabilă, perioada de suspendare ar putea fi eliminată, precizează comunicatul.

Lipsa vinovăţiei sau a neglijenţei semnificative este atunci când gradul de vinovăţie sau neglijenţă a unui sportiv sau a altei persoane nu este suficient de „semnificativ” pentru a fi determinat încălcarea reglementărilor antidoping. În acest caz, perioada de suspendare aplicabilă poate fi redusă în funcţie de gradul de vinovăţie.

„Intenţionat” este atunci când un sportiv sau o altă persoană se angajează într-un comportament despre care ştie că va constitui o încălcare a reglementărilor antidoping sau despre care ştie că prezintă un risc semnificativ de a duce la o încălcare a reglementărilor antidoping – art. 10.2.3 din Cod. Un caz care implică o substanţă nespecifică este presupus intenţionat, cu excepţia cazului în care sportivul sau altă persoană poate stabili că nu a fost intenţionat. Un caz care implică o substanţă specifică se presupune că nu este intenţionat, cu excepţia cazului în care organizaţia antidoping stabileşte că încălcarea reglementărilor antidoping este intenţionată. Atunci când încălcarea este intenţionată, perioada de suspendare este de 4 ani.

Pentru o substanţă specifică, perioada de suspendare este de 2 ani, cu excepţia cazului în care organizaţia antidoping poate dovedi că utilizarea sa a fost intenţionată. Intenţia directă: sportivul ştia că acţiunile sale reprezentau o încălcare a reglementărilor antidoping. În practică, acest lucru este foarte dificil de dovedit. Chiar şi atunci când o substanţă interzisă este înscrisă pe recipientul suplimentului sau al medicamentului, un sportiv poate pretinde că a fost ignorant, mai ales dacă acest lucru este susţinut de dovada lipsei de educaţie. Dar, intenţia directă poate fi, de asemenea, dedusă în anumite cazuri, cum ar fi cele care implică paşaportul biologic al sportivului (ABP).

Intenţie indirectă: Sportivul ştia că există un risc semnificativ ca atitudinea sa să constituie sau să ducă la o încălcare a reglementărilor antidoping şi nu a ţinut cont de acest risc.

Context. Cea mai bună jucătoare română de tenis, Simona Halep, a anunţat, la 21 octombrie, pe Instagram, că a fost testată pozitiv la un control antidoping, la substanţa roxadustat.

”Astăzi începe cel mai dificil meci din viaţa mea: o luptă pentru adevăr. Am fost notificată că am fost testată pozitiv pentru o substanţă numită Roxadustat, într-o cantitate extrem de mică, lucru care a venit ca cel mai mare şoc al vieţii. În toată cariera mea, ideea de a trişa nu mi-a trecut nici măcar o dată prin minte şi este total împotriva valorilor cu care am fost educată. În faţa unei situaţii aşa de nedrepte, mă simt confuză şi trădată. Voi lupta până la sfârşit pentru a dovedi că nu am luat conştient substanţa interzisă şi am încredere că mai devreme sau mai târziu adevărul va ieşi la iveală”, a spus Halep.

Simona Halep, câştigătoarea a două titluri de Mare Şlem, la Roland Garros (2018) şi Wimbledon (2019), a subliniat că în acest caz nu este vorba de titluri şi bani, ci de onoarea sa: ”Nu este vorba de titluri sau bani. Este despre onoare şi despre iubirea pe care am dobândit-o pentru jocul de tenis în ultimii 25 de ani”.

”Simona Halep, o jucătoare română de tenis de 31 de ani, a fost suspendată provizoriu conform articolului 7.12.1 din Programul Antidoping din Tenis (TADP)”, a anunţat, vineri, Agenţia Pentru Integritatea Tenisului (ITIA), citată de Reuters.

”Proba a fost împărţită în două şi analiza ulterioară a conţinut FG-4592 (Roxadustat), care este pe lista 2022 a substanţelor interzise a Agenţiei Mondiale Antidoping (AMA/WADA)”, a menţionat ITIA, precizând că prezenţa substanţei a fost confirmată la contraexpertiză.

Halep, care ocupă în prezent locul 9 în clasamentul mondial, a fost testată pozitiv la US Open, potrivit APA, românca fiind învinsă în primul tur la New York de ucraineanca Daria Snigur, cu 6-2, 0-6, 6-4.