Aglomerație și cozi la muzee în noaptea cu intrare liberă/ Tineri și familii cu copii, publicul majoritar la a XIX-a ediție de Noaptea Muzeelor

Publicul vizitator, format majoritar din tineri şi familii cu copii, a participat entuziast sâmbătă, în Bucureşti, la cea de a XIX-a ediţie a Nopţii Muzeelor, aproximativ 60 de evenimente fiind propuse de muzee, galerii de artă şi centre culturale şi expoziţionale, spaţii ale teatrelor, opere, coruri, palate, institute, case ale experimentelor sau licee şi festivaluri de muzică, transmite Agerpres.ro.

Ca la ediţia precedentă, oamenii au stat la cozi cu câteva ore înaintea deschiderii instituţiilor culturale, reprezentanţii acestora remarcând un public dornic de a participa la eveniment, civilizat, chiar şi atunci când, uneori, din cauza terminării programului de vizitare, oamenii au trebuit să renunţe, după ce au stat minute în şir, ordonat, la cozile formate.

„Numărul vizitatorilor pare mai mic, dar aceasta nu înseamnă că interesul a fost mai mic. Anul acesta a fost un control mai drastic, nu am mai avut voie să avem decât 20 – 30 de oameni în sală, în acelaşi timp 10 – 15 minute, la solicitarea Jandarmeriei. Aceasta tocmai pentru ca lucrurile să nu degenereze şi să nu intrăm într-o zonă de incontrolabil”, a declarat, pentru AGERPRES, Dragoş Neamu, manager Noaptea Muzeelor.

El a remarcat însă că la Muzeul Naţional de Artă al României, ca şi la alte instituţii, „a fost mai multă lume decât în anii precedenţi”.

„Asta după ce am observat eu. Şi foarte multă lume la BCU (Biblioteca Centrală Universitară „Carol I”) şi la Muzeul Municipiului Bucureşti, la sediul de la Casa Filipescu-Cesianu, de pe Calea Victoriei. Este clar, au participat mai mult ca niciodată familii cu copii mici. Am văzut acest amănunt, chiar mi-a sărit în ochi. Şi acum în faţa mea sunt numai familii cu câte doi, trei copii mici. Şi foarte mulţi adolescenţi. Au fost şi mulţi turişti. De pildă în expoziţia ‘War Childhood Museum / Muzeul Copilăriei în Vreme de Război’ au fost americani, israelieni… Nu ştim numărul exact. Deocamdată încă se numără”, a precizat, sâmbătă noaptea, Dragoş Neamu.

***

Directorul Muzeului Naţional al Literaturii Române, Ioan Cristescu, a declarat pentru AGERPRES că la această ediţie „foarte mulţi tineri, grupuri de adolescenţi care nu erau însoţiţi de părinţi”, au trecut pragul instituţiei pe care o reprezintă.

„A fost un aflux de lume cum ne aşteptam să fie, dar nu chiar atât de mare. Până la ora aceasta, şi muzeul încă este deschis, colegii mei au identificat peste 2.000 de persoane numai la sediul din strada Nicolae Cretzulescu şi acolo mai durează, iar la Casele Memoriale, care s-au închis la ora 22,00, au participat aproape 4.000 de oameni. La ‘Arghezi’ au fost cei mai mulţi, adică peste 1.000 de persoane, ‘Bacovia’ – peste 700, ‘Anton Pann’, o surpriză, undeva peste 600 de persoane, iar sigur, cum firesc era, ‘Minulescu’ şi ‘Rebreanu’, să fie mai puţini, adică în jur de 200 de oameni”, a spus Cristescu, sâmbătă, puţin după ora 23,30.

El a subliniat că „aceşti oameni au venit cu o curiozitate mai mare decât în alţi ani”.

„Cred că publicul a fost mai numeros decât anul trecut. Şi au stat în clădirile muzeale, adică nu au fost doar vizitatori în tranzit, ceea ce e un lucru foarte bun. La noi au fost şi foarte multe familii cu copii, dar, în acelaşi timp, foarte mulţi tineri, grupuri de adolescenţi care nu erau însoţiţi de părinţi. Pentru mine, lucrul acesta e îmbucurător. Să sperăm că tinerii au înţeles că nu numai noile tehnologii sunt importante, ci şi tipul acesta de vizită educativă pe care o faci chiar şi pentru relaxarea intelectuală pe care muzeul ţi-o oferă. Au fost tineri şi la alte ediţii, dar ca acum nu”, a punctat Ioan Cristescu.

***

Prezenţa a „foarte mulţi tineri”, dar şi a unor „familii întregi, cu bunici, părinţi, copii” a fost remarcată şi de reprezentanţii Muzeului Municipiului Bucureşti, care au semnalat „un public foarte civilizat”, care, puţin după ora 24,00, atinsese cifra de 10.536 de vizitatori, faţă de 8.702 persoane în 2022 şi de 4.304 „intrări” înregistrate în 2021.

În premieră, la Muzeul „George Severeanu” şi „Victor Babeş”, ghidajul a fost asigurat de copii. „În fapt, au ales diferite obiecte şi le-au prezentat public. Au fost aplaudaţi şi încurajaţi. Au fost delicioşi”, au arătat reprezentanţii instituţiei muzeale.

***

Directorul Muzeului Naţional de Artă al României, Călin Stegerean, a declarat pentru AGERPRES că încă de la ora 18,00 se formaseră cozi, în condiţiile în care muzeul s-a deschis la 19,00.

„Sunt foarte mulţi vizitatori, în faţa porţii şi în curtea muzeului. Aşteaptă şi intră într-o manieră controlată, pe grupuri, ca să nu fie suprapopulate spaţiile. Faţă de anul trecut e similar. Poate că sunt mai mulţi. O să vedem la închidere care este situaţia”, a spus Stegerean.

Potrivit Ilenei Mitu, referent la Secţia Educaţie şi Comunicare a MNAR, instituţia, care a oferit spre vizitare Spaţiile Istorice din Palatul Regal şi Muzeul Colecţiilor, a înregistrat la închidere 5.370 de vizitatori, „foarte multe persoane cu copii, câţiva străini, spanioli, turci, francezi”.

***

Un număr mai scăzut de vizitatori decât la ediţia precedentă, 3.860 de persoane, a înregistrat Muzeul Naţional al Ţăranului Român, care, potrivit managerului instituţiei, Virgil Niţulescu, raporta anul trecut 5.000 de vizitatori.

„A fost ordonat. Din acest punct de vedere ne-am organizat mai bine decât anul trecut, dar am avut mai puţini vizitatori. Concurenţa a fost mult mai mare, cred că acesta este motivul. Şi oamenii s-au împărţit în mai multe locuri. La noi, singurul acces posibil a fost prin faţă, pe la expoziţia permanentă şi am creat un circuit în care a fost inclusă şi expoziţia „War Childhood Museum”. Practic s-a intrat numai pe o poartă, pe Kiseleff, şi acesta putând fi un motiv al numărului mai mic de vizitatori. Anul trecut s-a intrat prin mai multe părţi, ceea ce a dus la o oarecare dezorganizare. Şi atunci am zis că anul acesta nu vom permite accesul decât pe o singură poartă, ceea ce a creat cozi. Când vezi că e o coadă foarte lungă, te descurajezi”, a declarat Niţulescu, pentru AGERPRES.

Şi managerul MNŢR a remarcat prezenţa „foarte multor familii cu copii”, „oameni foarte ordonaţi şi în general interesaţi să vadă exponatele” faţă de alţi ani când „treceau prin faţa exponatelor în grabă şi fără să fie atenţi”. „A fost o creştere a calităţii vizitatorilor, zic eu”, a opinat Virgil Niţulescu.

***

Managerul Muzeului Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, Luis Ovidiu Popa, care a evidenţiat faptul că la această ediţie publicul a fost „mai distribuit între muzee decât în anii din urmă”, a declarat că numărul vizitatorilor ar putea fi mai mic decât anul trecut.

„Senzaţia mea, la un moment dat, era că vor fi mai puţini decât anul trecut. Nu ştiu să vă spun acum exact, pentru că la un moment dat s-a aglomerat, dar la început, în primele două ore, aveam impresia că o să fie mai puţini. Spre deosebire de anii trecuţi au fost foarte mulţi copii, însemnând 14 ani, singuri şi în grupuri, ceea ce înainte nu observam. Atunci veneau părinţii lor. Aceasta este îmbucurător cumva. Cred însă că, la Muzeul Antipa cel puţin, noaptea asta nu e pentru vizitare, pentru că e prea aglomerat ca să poţi să vizitezi confortabil muzeul, ci mai degrabă despre participarea la un eveniment cultural”, a spus Luis Ovidiu Popa.

***

La Muzeul Naţional Cotroceni publicul a avut acces liber la această ediţie, înregistrându-se peste 3.000 de vizitatori, potrivit directorului general al instituţiei, Ana-Maria Ludatser, mult faţă de media de 2.000 de persoane a muzeului, şi incomparabil cu anul trecut când s-au înregistrat 500 de vizitatori, în condiţiile accesului pe bază de programare. Şi la Cotroceni publicul a fost format din „foarte mulţi tineri şi multe familii cu copii”.

***

Un număr de 2.350 de vizitatori au păşit şi în spaţiile Muzeului Naţional de Istorie a României, a declarat pentru AGERPRES directorul adjunct al MNIR, Cornel Ilie, „ceva mai puţini decât anul trecut”, când 5.100 de persoane au ales să viziteze muzeul.

„Au fost mai puţini, pentru că anul trecut s-au putut vizita şi expoziţiile temporare. Acum am avut deschise doar expoziţiile permanente – Tezaurul, Columna şi Lapidarimul, pentru că expoziţiile temporare sunt ceva mai complicate, atât în ceea ce priveşte circuitul, cât şi din cauză că sunt multe obiecte expuse liber. Şi atunci era foarte greu de gestionat un aflux atât de mare de vizitatori. Am avut un public divers, dar, ca în fiecare an, foarte mulţi tineri. O atmosferă foarte plăcută”, a punctat Cornel Ilie.

***

Muzeul de Artă Recentă (MARe) a fost preferat de 1.311 vizitatori, conform directorului instituţiei muzeale, Erwin Kessler.

„Avem 1.311 persoane. 90% au fost tineri şi foarte tineri, 25 de ani – foarte mulţi, în special în primele două ore. După ora 21,30 au venit mai multe familii cu copii şi, în jur de ora 22,00, mai mulţi decât înainte, oameni ceva mai în vârstă. Cred că avem puţin mai mulţi vizitatori decât la ediţia trecută. Noi închidem uşa la 23,30. Oameni mai vin, dar suntem o echipă mică, iar colegii mei sunt epuizaţi”, a declarat, pentru AGERPRES, Erwin Kessler.

***

Iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa, patronat de Consiliul Europei, de UNESCO şi de Consiliul Internaţional al Muzeelor, evenimentul Noaptea Muzeelor este organizat de Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, membru al celei mai mari reţele pan-europene a muzeelor – Network of European Museum Organisations (NEMO).

sursa: Agerpres.ro