Agonie și extaz în drumul României spre Schengen. TIMELINE cu toate evenimentele-cheie legate de aderarea României la Schengen din acest an

Aderarea României la Schengen a provocat un carusel amețitor de evenimente politice și diplomatice în ultima jumătate de an. Totul a început cu OK-ul primit din Franța și Germania și a trecut prin la opoziția de ultim moment a Austriei, dramatica schimbare de poziție a Olandei și ”surpriza” suedeză. G4Media a inventariat cele mai importante moment ale dosarului aderării la Schengen.

Evenimentele s-au precipitat pe fondul invaziei ruse din Ucraina, eveniment care a transformat România într-un stat-cheie pentru eforturile occidentului de a sprijini Ucraina cu preluarea refugiaților de război și cu transmiterea de armament, muniție și ajutoare.

În paralel, puterea de la București a grăbit adoptarea legilor justiției, criticate de o parte a presei și a societății civile pentru că mimează reforma. Adoptarea legilor justiției a fost o condiție esențială pentru ridicarea MCV, de care depindea apoi o evaluare pozitivă a Olandei.

15 Iunie: Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat că Franța susține aderarea României la Schengen. Într-o conferință de presă comună cu Klaus Iohannis la baza militară Mihail Kogălniceanu, Macron a declarat: ”Dorim ca dosarul să progreseze, Franța e alături de România”.

29 august: Cancelarul german Olaf Scholz a anunțat în premieră e de acord cu aderarea Bulgariei, Croaţiei şi României la Spaţiul Schengen. Scholz a spus într-un discurs la Praga că cele trei țări sunt pregătite pentru aderarea la Schengen.

5 Septembrie. Rareș Bogdan a anunțat că președinția cehă a UE a convocat miniștrii de Interne din România, Bulgaria și Croația, în 13 septembrie, pe tema aderării la Schengen. „Vicepremierul ceh Vit Rakušan, totodată ministru de Interne, a afirmat acum câteva minute în Comisia LIBE (Libertăți civile, Justiție și Afaceri Interne) a Parlamentului European că una dintre ambițiile Președinției cehe a UE este urgentarea procedurilor privind aderarea României, Bulgariei și Croației”.

7 Septembrie: Cehia, care deține președinția rotativă a UE, anunță că vrea Schengen pentru Croația, Bulgaria și România. „Este una dintre marile ambiții ale președinției cehe”, a declarat ministrul ceh de interne Vít Rakušan, vorbind în numele președinției UE. Sprijinul Cehiei a fost decisiv pentru ridicarea dosarului pe agenda UE.

13 Septembrie. Agitație pe toată scena politică românească, autoritățile și partidele încearcau să prevină un veto al Olandei după ce un partid din coaliția guvernamentală olandeză a dat semnale că s-ar opune aderării României. Febrilitatea diplomatică a fost provocată de indicii că CDA, un partid din coaliția guvernamentală din Olanda condus de ministrul de Externe Wopke Hoekstra, este reticent față de aderarea României la Spațiul Schengen.

5 Octombrie. Rareș Bogdan amenință cu declanșarea unei crize alimentare dacă România nu e primită în Schengen: Ce trebuie să mai facem pentru a fi respectați, să blocăm la graniță trenurile și sutele de camioane cu cereale?

6 Octombrie. Confruntat cu critici pentru că nu a așteptat avizul Comisiei de la Veneția pe legile justiției, ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a declarat că ”avem un obiectiv esențial în toamnă, aderarea la Schengen, care e legat de unele state de progresele MCV”.

6 Octombrie: Ministrul de Interne, Lucian Bode, a enunțat pentru prima oară data de 8 decembrie pentru aderarea la Schengen. El a spus că la 8 decembrie se va desfășura Consiliul Justiție și Afaceri Interne al UE (JAI) și atunci sunt speranțe ca România să fie acceptată în Spațiul Schengen. Tot atunci, Bode a anunțat că în România s-a desfășurat o misiune de evaluare a îndeplinirii obligațiilor Schengen, derulată de experți ai Comisiei Europene, la invitația guvernului român.

12 Octombrie: Premierul olandez Mark Rutte s-a declarat nemulțumit de modul în care a decurs misiunea de evaluare pe Schengen a Comisiei Europene. Într-o conferință de presă cu președintele Iohannis, la Cincu, Mark Rutte a spus că misiunes ”putea fi mai largă, mai profundă” și a spus că Olanda nu și-a trimis reprezentant în misiunea de evaluare.

12 Octombrie. Tot la Cincu, premierul Mark Rutte a anunțat că Olanda leagă în mod oficial poziția sa pe Schengen de rezultatul pe MCV.

„E foarte important ca toată informația să fie pe masă. Comisia Europeană lucrează acum. Olanda nu se opune aderării României la Schengen, dar trebuie să o facem într-o manieră corectă, de aceea am menționat MCV, trebuie să avem un stat de drept structural mai bun. Despre corupție, crima organizată, despre asta e MCV și apoi trebuie să apreciem împreună”, a spus Mark Rutte.

18 Octombrie. Ajutor pentru România de la Parlamentul European, care a adoptat cu vot covârșitor o rezoluție în favoarea aderării României la Schengen. A fost cea de-a patra rezoluție în acest sens. Rezoluția a fost adoptată cu 547 voturi pentru, 49 împotrivă și 43 abțineri.

15 Noiembrie. În dosarul Schengen a apărut o nouă problema din Suedia. Reprezentanții partidelor afiliate la familiile europene S&D și ECR, care împreună dețin majoritatea în Parlamentul suedez, au anunțat că sunt reticente față de aderarea României la spațiul Schengen, pe motive de imigrație (sursa).

16 noiembrie: Misiunea de evaluare a Comisiei Europene în România pe Schengen a dat raport favorabil. Comisia Europeană a invitat Consiliul UE să ia ”fără întârziere” deciziile necesare pentru a permite Bulgariei, României și Croației să participe pe deplin la spațiul Schengen. România dispune de o gestionare a frontierelor de înaltă calitate și solidă, inclusiv supravegherea frontierelor și controale sistematice la frontieră, arăta raportul oficial al Comisiei Europene.

16 noiembrie. G4Media a făcut un inventar al temelor sensibile care nu au apărut în raportul elogios al Comisiei Europene despre cât de pregătită este România să intre în Schengen

16 Noiembrie. Olanda a trimis propria sa misiune de evaluare pe Schengen în România, la invitația guvernului României. Decizia a venit după ce premierul Mark Rutte se declarase nemulțumit de misiunea Comisiei Europene.

18 Noiembrie. Surpriza majoră din Austria: Ministrul de Interne de la Viena a anunțat că se opune intrării în Schengen a României, Bulgariei și Croației. Ministrul de interne Gerhard Karner a declarat că „sistemul este disfuncțional. Situația din Europa arată foarte clar că protecția frontierelor externe a eșuat”, adăugând că țara sa se confruntă cu 100.000 de migranți ilegali.

22 Noiembrie: Comisia Europeană a recomandat în ultimul raport MCV încetarea monitorizării României, după 15 ani de funcționare a acestui instrument. Ridicarea MCV era o condiție – cheie pentru ca Olanda să nu se mai opună intrării României în Schengen.

23 noiembrie Noua misiune de evaluare pe Schengen realizată de Olanda a dat un raport favorabil pentru România. Raportul misiunii de evaluare e similar cu al precedentei misiuni și este favorabil României și Bulgariei, arătând că ”România continuă să îndeplinească condițiile necesare pentru aplicarea tuturor părților relevante ale acquis-ul Schengen în întregime”.

23 Noiembrie Schimbare parțială de poziție a Austriei. Cancelarul a criticat doar România și Bulgaria și a lăudat Croația. Cancelarul austriac Karl Nehammer a declarat cu o zi înainte de o vizită la Zagreb că Viena nu are o problemă cu aderarea Croației la Schengen, arătând că țara își protejează bine frontierele. În schimb, el a spus că România, Bulgaria și Ungaria lasă migranții ilegali să le treacă granițele.

25 Noiembrie: Vicecancelarul austriac Werner Kogler, liderul Partidului Verde din coaliția de guvernare, a anunțat că susține aderarea României la Schengen și a respins veto-ul anunțat de ministrul de Interne

2 Decembrie Schimbare radicală de pozitie a Olandei. Guvernul de la Haga a anunțat într-un comunicat de presă că ”este orientat spre viitor în ceea ce privește aderarea României la Schengen” și a informat Parlamentul cu privire la progresele României.

2 Decembrie: Problema din Suedia a fost rezolvată. Comisia pentru afaceri europene din Parlamentul suedez și-a dat acordul pentru aderarea României la Schengen, iar votul pozitiv e obligatoriu pentru Guvern.

6 decembrie. Cancelarul Austriei a rămas ferm pe poziții și a anunțat din nou că se opune aderării României la Schengen, în ciuda unui tur de forță diplomatic făcut de oficialii romțni și europeni. Cancelarul Karl Nehammer a făcut aceste declarații la Summit-ul UE-Balcanii de Vest, de la Tirana (Albania), după discuții cu președintele Klaus Iohannis și după ce ministrul de Interne Lucian Bode s-a întâlnit în Viena cu omologul său austriac, Gergard Karner.

7 Decembrie. Votul privind aderarea României la Schengen va fi pe ordinea de zi a ședinței decisive a Consiliului JAI de joi, 8 decembrie, au anunțat europarlamentarii Siegfried Mureșan și Rareș Bogdan. Premierul Nicolae Ciucă ceruse de miercuri dimineață acest lucru.

7 Decembrie. Parlamentul Olandei a aprobat poziția favorabilă intrării României în Schengen. Decizia Parlamentului era esențială pentru guvernul olandez.

7 Decembrie. Manfred Weber, șeful Partidului Popular European, a devenit primul politician european care a făcut o legătură între veto-ul Austriei și interesul Rusiei de a slăbi Uniunea Europeană. El a criticat miercuri, într-o vizită la Viena, poziția guvernului Austriei în chestiunea aderării la Schengen și a spus că, în contextul invaziei ruse din Ucraina, ”Rusia este interesată în divizarea spațiului Uniunii Europene”.