Agricultura românească: exportăm grâu și importăm aluat congelat – analiză DW

Corupția în zona dezvoltării rurale a fost și este cea mai răspândită. Banii care vin de la centru sunt nota de plată a guvernelor pentru serviciile electorale pe care le prestează primarii din localitățile rurale, arată o analiză Deutsche Welle.

România este din ce în ce mai dependentă de importul de alimente. Conform Institutului Național de Statistică, deficitul balanței comerciale pe întreaga economie a fost în primele 11 luni ale anului trecut de 21,369 de miliarde de euro, cu 4,929 de miliarde mai mare decât în aceeași perioadă a anului 2020.

Mâncăm mai mult decât producem, iar statisticile arată că 70% din alimentele de bază provin din import. Deși avem o producție agricolă bună la nivel european, la porumb boabe şi floarea soarelui România situându-se anul trecut pe primul loc în UE atât la suprafaţa cultivată cât şi la producţia realizată, de trei decenii fermierii români, dar mai ales micii producători se lovesc de aceeași problemă, anume de lipsa fabricilor de procesare a materiilor prime. Așa se face că exportăm grâu și importăm aluat congelat folosit la produsele de patiserie sau în fabricile de pâine, exportăm carne și importăm produse de carmangerie, exportăm lapte și importăm produse lactate.

În România aproape jumătate din populație locuiește la țară, situându-ne astfel pe primul loc în Uniunea Europeană. Peste 30% dintre micii producători trăiesc la limita sărăciei, iar această realitate se răsfrânge și asupra copiilor. Abandonul școlar în mediul rural ajunge la 40% după finalizarea clasei a VIII-a, rata promovabilității examenului de bacalaureat este în medie de 25%, iar din totalul absolvenților de liceu care ajung la o facultate, doar 30% provin din mediul rural.

Agricultura este unul dintre principalele domenii care contribuie în fiecare an la dezvoltarea economiei. Comisia Europeană a aprobat în urmă cu o săptămână un ajutor financiar în valoare de 91 de milioane de euro pentru crescătorii de animale în contextul pierderilor provocate de pandemia de coronavirus. Creșterea prețului la îngrășăminte, până la triplarea acestuia, și scumpirea motorinei vor determina ca începând din vară, când vor fi recoltate principalele produse agricole, prețurile să explodeze, în contextul în care și acum unele sunt dublate. Rambursarea ajutorului de stat pentru cantităţile de motorină achiziţionate şi utilizate în agricultură este mult prea mică, iar sumele restante sunt alocate cu o întârziere de câteva luni, spun fermierii.

În ultimii ani, România a alocat un procent uriaș pentru dezvoltare rurală, în jur de 40%, în defavoarea plăților directe către fermieri și micii producători agricoli. Dacă un fermier român încasează o subvenție de 221 euro/ha, un fermier german primește 310 euro/ha, iar unul francez 308 euro/ha. Majoritatea țărilor membre UE alocă un procent de sub 20% dezvoltării rurale. Cheia acestei împărțiri de fonduri în România este faptul că programele de dezvoltare rurală sunt cofinanțate din bugetul public. Dacă cheltuirea banilor europeni este controlată până la virgulă, nu același lucru se întâmplă și cu banii publici la care sunt abonați afaceriști din zona agricolă, profitori ai deciziei politice.

Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a făcut dintotdeauna casă bună cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Cei mai cunoscuți miniștri ai MDRAP, unul pușcăriaș iar cel de-al doilea pușcăriabil, sunt Liviu Dragnea și Elena Udrea.

Corupția în zona dezvoltării rurale a fost și este cea mai răspândită. Banii care vin de la centru sunt nota de plată a guvernelor pentru serviciile electorale pe care le prestează primarii din localitățile rurale. De aceea în România plățile directe către agricultori sunt doar de 60%, cu mult sub cuantumul pe care îl rezervă majoritatea țărilor europene acestui capitol bugetar.

Agricultura României nu este una săracă, ci prost gestionată, insuficient ajutată de stat. Din cele 14 milioane de hectare de teren agricol, sub un milion de hectare are sisteme de irigații. În perioadele de secetă, câte un sobor de preoți face slujbe pe pământul crăpat de arșiță pentru a aduce ploaia. Și ploaia nu mai vine. (sursa foto: Pexels)