Al 37-lea guvern din istoria Israelului va fi învestit în fața Knesset-ului, cu Benjamin Netanyahu în frunte, pentru a șasea oară prim ministru (Times of Israel)

La aproape două luni după al cincilea scrutin legislativ în mai puțin de patru ani, cel de-al 37-lea guvern al Israelului urma să depună jurământul joi, ceea ce reprezintă o revenire la putere a lui Benjamin Netanyahu în fruntea celui mai de dreapta guvern de până acum în cei 74 de ani de existență a statului modern Israel.

Lucrările parlamentare ale zilei vor începe cu un discurs în Knesset al lui Netanyahu, urmat de unul al viitorului lider al opoziției, premierul interimar, Yair Lapid.

Netanyahu va prezenta agenda guvernului său, care a fost publicată miercuri, subliniind prioritățile partenerilor săi de coaliție de extremă dreapta și ultra-ortodocși.

Fiecare facțiune a noii opoziții va primi apoi un spațiu de 15 minute, care poate fi folosit de o singură persoană pentru a ține un discurs sau împărțit între membrii partidului.

Va avea loc un vot cu privire la alegerea lui Amir Ohana, membru al partidului Likud condus de Netanyahu, în funcția de președinte (Speaker) al Knessetului. Această formalitate îndeplinită, va avea loc apoi un vot de încredere asupra viitorului guvern, după care acesta va fi învestit. Coaliția condusă de Netanyahu dispune de 64 de mandate în Knesset, în timp ce opoziția are 56.

Se pare că Netanyahu va renunța la ceremonia tradițională de predare a mandatului de premier cu Lapid și va lua parte doar la o scurtă ședință de tranziție cu premierul demisionar.

Netanyahu a refuzat să participe la ceremonie atunci când Naftali Bennett a preluat de la el funcția de premier al Israelului în iunie 2021 și a avut doar o scurtă ședință de tranziție de 30 de minute cu succesorul său. Acea ședință s-a încheiat fără tradiționalele urări publice de bine și strângere de mână.

Lucrările de joi vin la încheierea unor săptămâni de negocieri între Likud-ul lui Netanyahu și partenerii săi de coaliție de extremă dreapta și cele ultra-ortodoxe, care au necesitat votarea mai multor acte legislative controversate înainte de semnarea acordurilor.

Netanyahu a înlăturat în mare măsură preocupările legate de viitorul său guvern, promițând că nu va aduce atingere drepturilor LGBTQ și ale altor minorități, în ciuda semnării unor acorduri de coaliție care afirmă contrariul și a includerii unui partid anti-LGBTQ în guvern, care va avea control asupra unor programe educaționale în școli.

Acordurile de coaliție includ, de asemenea, un angajament de a adopta o lege controversată de reducere a prerogativelor Curții Supremei, menită să reducă controalele judiciare asupra puterii executive și legislative, precum și un angajament declarativ, deși oarecum vag, de a anexa Cisiordania la Israel.

În plus, partidul de extremă dreapta Puterea Evreilor a obținut un acord de separare a Poliției de Frontieră de Poliția israeliană și de a plasa forța sub controlul direct al noului ministru al securității naționale, deputatul Itamar Ben Gvir.

De asemenea, în cadrul acordurilor vor avea loc schimbări politice de mare anvergură în ceea ce privește religia și statul, inclusiv permiterea evenimentelor publice segregate pe sexe, restricționarea eligibilității pentru imigrația evreilor în Israel în temeiul Legii întoarcerii și sporirea finanțării pentru asistența socială și educația religioasă.

Componența actualei coaliții de guvernare este următoarea:

Likud (dreapta naționalistă) – lider Benjamin Netanyahu, 32 de mandate

SHAS (ultra-ortodox sefard/oriental) – lider Arie Deri, 11 mandate

Partidul Sionist Religios (extrema dreaptă) – lider Bezalel Smotrich, 7 mandate

Unitatea Torei (ultra-ortodox așkenaz) – lider Ițhak Goldknopf, 7 mandate

Puterea Evreilor (extrema dreaptă) – lider Itamar Ben Gvir, 6 mandate

Noam (extrema dreaptă) – lider Avi Maoz, 1 mandat