Alegerea Președintelui Adunării Naționale din Franța, un prim test al raportului de forțe într-un parlament fără majoritate

ACTUALIZARE 21:45 Rezultatele turului 3 – Braun-Pivet 220, Chassaigne 207, Chenu 141. Yael Braun-Pivet a fost realeasă președintă a Adunării Naționale.

ACTUALIZARE 20:00 Rezultatele turului 2 – Braun-Pivet 210, Chassaigne 202, Chenu 143, de Courson 12, alții 2. Va urma turul 3 cu primii trei candidați menținându-se în cursă. În turul 3 câștigă candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent dacă nu este majoritatea absolută. Scrutinul se va încheia la 20:50. În caz de egalitate de voturi este ales candidatul cel mai în vârstă care este Chassaigne.

ACTUALIZARE 19:00 Turul 2 de scrutin s-a încheiat, rezultatele vor fi anunțate la ora 20:00.

ACTUALIZARE 18:30 André Chassaigne (NFP, PCF)  s-a clasat pe primul loc cu 200 de voturi. El a fost urmat de candidatul RN Sébastien Chenu (142 de voturi) și de Yaël Braun-Pivet de la EPR (124 de voturi). Centristul Charles de Courson s-a clasat pe ultimul loc în primul tur, cu 18 voturi. Acești patru candidați rămân în cursă pentru turul al doilea ca urmare a retragerii lui Philippe Juvin (48 de voturi) și Naïma Moutchou (38 de voturi). Acum se desfășoară turul 2 de scrutin.

ACTUALIZARE: Primul tur de scrutin pentru alegerea președintelui Adunării Naționale s-a încheiat. Rezultatul votului așteptat în jurul orei 17 (18 în România și Republica Moldova). 

Adunarea Națională va alege joi noul său președinte, cu șase candidați anunțați: fosta președintă, Yael Braun-Pivet (Împreună pentru Republică, EPR-centru, blocul pro-prezidențial), Naima Moutchou (Orizonturi, centru dreapta, blocul pro-prezidențial), Andre Chassaigne (Partidul Comunist, PCF), Charles de Courson (LIOT, grupul independenților), Sebastien Chenu (Reunirea Națională, RN-dreapta populistă/extremă) și Philippe Juvin (Dreapta Republicană, DR-dreapta clasică).

Candidații principali sunt Braun-Pivet, care poate conta în teorie pe votul a 163 de deputați centriști pro-prezidențiali, Chassaigne, care este candidatul unic al stângii, cu 195 de deputați și Chenu care contează pe sprijinul a 143 de deputați din totalul de 577 câți numără Adunarea Națională.

Președintele Adunării Naționale este ales prin vot secret. În primul și al doilea tur de scrutin este necesară o majoritatea absolută a voturilor deputaților prezenți la scrutin, iar dacă niciun deputat nu obține această majoritate atunci în al treilea tur de scrutin este ales președinte al Adunării Naționale candidatul care obține cel mai mare număr de voturi.

Deocamdată nu se cunoaște componența exactă a grupurilor parlamentare care vor fi cel puțin 10, dar este posibil ca blocul pro-prezidențial să convină o alianță cu DR în vederea realegerii lui Braun-Pivet. DR este interesat în principiu să împiedice alegerea unui președinte al Adunării Naționale de stânga, fiindcă din alianța stângii – Noul Front Popular (NFP) – face parte și partidul Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală), calificat de extremist de stânga de către dreapta și centrul spectrului politic.

Președintele Adunării Naționale este al patrulea om în stat, după președintele Republicii, președintele Senatului și prim ministru. El sau ea are prerogative importante, precum numirea la fiecare trei ani a unui membru al Consiliului Constituțional, a doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, precum și importante funcții de reprezentare.

Dar dincolo de importanța instituțională a alegerii președintelui Adunării Naționale, votul de joi reprezintă primul test politic în mărime naturală cu privire la raportul de forțe după alegerile legislative anticipate din 30 iunie și 7 iulie care au dus la o cameră inferioară a parlamentului cu trei blocuri (și jumătate) care par să se anihileze reciproc, ridicând spectrul unei Franțe neguvernabile, ci opt zile înaintea de deschiderea la Paris a Jocurilor Olimpice.

De altfel, președintele Emmanuel Macron a declarat că nu va desemna un prim ministru decât după formarea oficială a grupurilor parlamentare și alegerea președintelui noii Adunări Naționale. El speră că neînțelegerile din NFP, format din LFI, Partidul Socialist (PS), Verzii (EELV) și PCF, privind desemnarea unui candidat la funcția de prim ministru, să deschidă calea formării unui guvern de mare coaliție, primul din ultimii 65 de ani ai cele de-a Cincea Republici Franceze.