Alegeri europarlamentare 2024: Fărâmițare politică, erodarea partidelor tradiționale de centru, dreapta naționalistă și extremă în luptă pentru locul 2, posibile blocaje post-electorale

Duminică, alegătorii din 21 de state europene merg la urne pentru a-și alege deputații în Parlamentul European (cele din Italia au început sâmbătă și continuă duminică). În celelalte șase state – Țările de Jos, Republica Irlanda, Slovacia, Cehia, Letonia și Malta – alegerile au avut loc în zilele de joi, vineri și sâmbătă, dar numărătoarea voturilor va începe duminică seara simultan în toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, după ultima închidere a urnelor.

Multitudinea de sondaje pre-electorale au fost agregate de site-ul Europe Elects care a publicat următoarea estimare:

• Partidul Popular European (EPP, centru-dreapta) 21,28%, 184 de mandate din 720
• Partidul Socialiștilor Europeni (PES, centru stânga) 18,93%, 136 de mandate
• Renew (liberal) 11,08%, 87 de mandate
• Neînscriși/neafiliați (NI) 13,14%, 79 de mandate
• Conservatorii și Reformiștii Europeni (ECR, dreapta naționalistă) 12,43%, 74 de mandate
• Identitate și Democrație (ID, dreapta populistă, radicală și extremă) 8,36%, 67 de mandate
• Verzii (G/EFA) 8,06%, 56 de mandate
• Stânga (Left) 6,71%, 37 de mandate

Dacă aceste rezultate se confirmă și în voturi, atunci acesta ar fi cel mai redus scor cu care un partid european se clasează pe primul lor: EPP, care a ocupat primul loc începând cu 1999, când a avut 37% din voturi, a scăzut în continuu, ca și PES de altfel. EPP, PES și Renew formează o coaliție majoritară în Parlamentul European care merge de le centru-dreapta la centru-stânga.

EPP conduce în sondaje în Germania, Spania, Grecia, Finlanda, Croația și Slovenia, PES în Belgia, Portugalia, Suedia, Danemarca, Lituania și Malta, Renew în Cehia, Bulgaria (două partide împreună) și Estonia, ECR în Italia, Polonia și Letonia, ID în Franța și Austria, NI în Ungaria și Slovacia, în timp ce Stânga e în frunte în Republica Irlanda și Cipru. În două state se află în frunte alianțe – PES/EPP în România și PES/Verzi în Țările de Jos (exit poll).

Coaliția tradițională EPP/PES/Renew este sub presiune, mai ales că potrivit unor relatări ECR și ID ar intenționa să formeze un grup comun al dreptei naționaliste, radicale, populiste și extreme, care ar deveni al doilea ca mărime după EPP. În plus printre neînscriși se numără Alternativa pentru Germania (AfD), FIDESZ din Ungaria, Renaștere din Bulgaria sau Republika din Slovacia, care se află în aceeași zonă a spectrului politic cu ECR și ID și se pot alătura în tradiționala opoziție față de politicile federaliste ale majorității.

Cu toate acestea, partidele dreptei naționaliste, radicale, populiste și extreme nu sunt omogene și un exemplu este atitudinea față de războiul de agresiune ale Rusiei împotriva Ucrainei: în timp ce Frații Italiei, condus de prim ministra Giorgia Meloni și PiS din Polonia sprijină Ucraina, Partidul Libertății din Austria este clar de partea Rusiei, în timp ce Reunirea Națională din Franța are o poziție ambiguă.

Mai nou au apărut și partide ale stângii naționaliste, cum ar fi BSW în Germania sau Cursul Libertății din Grecia, care complică și mai mult situația din Parlamentul European.

Este improbabilă după alegeri formarea unei majorități din mai puțin de trei partide și nu este exclus ca la alegerea conducerii noului Parlament European să apară blocaje. În acest caz alegerea rapidă a unei noi Comisii Europene (executivul UE) și a unui nou președinte al Comisiei ar fi pusă sub semnul întrebării.