Alegeri federale în Germania: Revenire la status-quo? Verzii scad în sondaje după o ascensiune surprinzătoare / Cine sunt succesorii potențiali ai Angelei Merkel

Germania se află la ora schimbului de generații în politica federală, dar se pare că țara nu este pregătită pentru o schimbare radicală în coaliția de guvernare.

Verzii, care în primăvară depășiseră la un moment dat în sondaje Uniunea Creștin Democrată (CDU), au căzut pe locul trei în preferințele electoratului, pe fondul prestației dezamăgitoare a candidatei lor pentru funcția de cancelar, Annalena Baerbock.

În vârstă de 40 de ani, Baerbock părea să reprezinte un suflu nou în politica germană și o succesoare competentă a cancelarei Angela Merkel, care se retrage după 16 ani în funcție.

Dar în momentul în care atenția publică s-a concentrat asupra ei, imaginea lui Baerbock a suferit mai multe lovituri, când a fost acuzată de plagiat, evaziune fiscală și cosmetizare a CV-ului, iar politicile pe care le propune care includ taxe ecologice semnificative par să fi speriat o parte a electoratului, mai ales printre cei mai în vârstă.

În aceste condiții, Partidul Social Democrat (SPD), partenerul de coaliție al CDU în guvernul federal, a revenit pe poziția a doua în sondaje, la mică distanță de CDU, iar liderul său, vice-cancelarul și ministrul de finanțe, Olaf Scholz, are chiar șansa să devină primul cancelar federal SPD după Gerhard Schroeder (1998 – 2005), cu cel mai bun rating personal între liderii politici germani.

Scholz are o imagine de competență și s-a remarcat în campanie printr-un apel la o nouă politică a Uniunii Europene cu privire la estul Europei – Ost Politik – amintind de politica predecesorilor săi din vremea Războiului Rece, Willy Brandt și Helmut Schmidt, care presupune o atitudine mai fermă față de Federația Rusă – este critic față de anexarea Crimeii de către Moscova – combinată cu cooperarea economică cu Rusia.

În sfârșit, candidatul CDU la funcția de cancelar, Armin Laschet, are ca handicap fundamental faptul că este succesorul în funcția de lider al partidului al Angelei Merkel și ca atare orice comparație îi este net defavorabilă.

În plus, comportarea lui Laschet cu prilejul recentelor inundații a stârnit reacții negative, atunci când a fost văzut râzând cu prilejul unei vizite într-o zonă sinistrată, fiind ulterior obligat să-și ceară scuze.

Sondajele de opinie arată că niciun partid nu depășește 25 – 27% în preferințele electoratului, pe lângă CDU, SPD și Verzi trei partide sunt indicate ca depășind pragul electoral de 5% Partidul Liber Democrat (FDP – liberal), Alternativa Germaniei (AfD – dreapta naționalistă) și Stânga (Linke –alianță între foștii comuniști din estul Germaniei și stânga radicală din vest).

Pentru prima oară în istoria de 72 de ani a Republicii Federale este posibil ca niciun partid să nu depășească 30% din voturi în alegerile pentru Bundestag din 26 septembrie și tot pentru prima oară este posibil ca guvernul să nu poate fi format din numai două partide.

Angela Merkel se retrage după 16 ani în funcție și apare mai mult ca oricând ca un uriaș politic, în timp ce potențialii săi succesori apar ca niște pitici, dintre care unul va trebui să preia conducerea celei mai bogate țări a Europei într-un moment de profunde și multiple crize.