Alegeri în Canada: Amenințările lui Trump și costul vieții sunt temele care decid scrutinul

Canadienii merg la urne luni, 28 aprilie, pentru a decide dacă Partidul Liberal al premierului Mark Carney va rămâne la conducerea țării sau dacă conservatorii vor reveni la putere pentru prima dată în aproape un deceniu, profitând de situația economică delicată rezultată în urma guvernării de stânga a fostului prim-ministru, Justin Trudeau. Accesibilitatea și costul vieții sunt subiectele majore care-i preocupă pe alegători, urmate de tarifele lui Trump și amenințările cu anexarea venite constant de la Casa Albă.

Informația pe scurt

• Canadienii vor vota luni, 28 aprilie
• Votul vine într-un moment delicat în relațiile Canada-SUA
• Trump și prăbușirea nivelului de trai sunt preocupările majore ale alegătorilor
• Patru partide mari luptă pentru locurile din Parlament, cu liberalii și conservatorii pe primele locuri
• Lipsa unei majorități clare ar duce la negocierea unor alianțe

Un moment delicat

Canadienii sunt chemați la urne într-un moment extrem de delicat în relațiile SUA-Canada, cel mai tensionat din ultimii optzeci de ani.

După ce a fost investit în funcția de prim-ministru luna trecută, Mark Carney a convocat alegeri generale pentru 28 aprilie, declarând că liderul Canadei are nevoie de un mandat puternic pentru a face față provocărilor generate de Administrația președintelui Donald Trump. 

Când prim-ministrul convoacă alegeri, el trebuie să ceară guvernatorului general dizolvarea Parlamentului, conform Elections Canada.

Prin lege, perioada maximă permisă între alegerile federale este de cinci ani, ceea ce înseamnă că următoarele alegeri ar fi trebuit să aibă loc în octombrie, dacă Carney nu le-ar fi convocat mai devreme.

Rezultatul scrutinului de luni va avea implicații asupra relațiilor dintre Canada și SUA, care au devenit brusc instabile. Tarifele impuse de președintele Trump și amenințările repetate de anexare a Canadei ca “al 51-lea stat” au deteriorat legăturile tradițional strânse dintre cele două națiuni.

Canadienii nu au primit bine declarațiile amenințătoare ale lui Trump, iar reacția publică a revitalizat Partidul Liberal, care părea să se îndrepte spre un dezastru electoral.  Liberalii au redus avansul de două cifre pe care rivalii conservatori îl mențineau constant din jumătatea anului 2023 și sunt acum favoriți în sondaje.

Deși era de așteptat ca Partidul Conservator să revină la putere, Partidul Liberal a înregistrat o ascensiune istorică în sondaje de la venirea lui Carney, cea mai mare creștere de sprijin electoral din istoria țării.

“Liberalii au fost practic înviați din morți” datorită crizei create de Trump, a afirmat nu de mult un comentator politic.

Un număr record de 7,3 milioane de persoane au votat deja anticipat, potrivit datelor oficiale.

Elections Canada, agenția non-partizană care administrează alegerile, a anunțat că s-a înregistrat o creștere de 25% a votului anticipat față de alegerile federale din 2021, când 5,8 milioane de alegători au votat în avans.

Un purtător de cuvânt al Elections Canada a declarat că, la începutul campaniei, erau înregistrați aproximativ 28,2 milioane de alegători – mai mulți decât cei 27,5 milioane înregistrați în 2021. Această cifră nu include persoanele care s-au înregistrat de atunci sau care se vor înregistra inclusiv în ziua alegerilor de luni.

La ultimele alegeri federale, peste 17 milioane de alegători și-au exprimat votul, ceea ce a reprezentat o prezență la urne de 62,6%, a precizat agenția independentă canadiană.

Canada este împărțită în 343 de circumscripții electorale federale.

Există patru partide principale de urmărit în aceste alegeri: Liberalii, Conservatorii, Noii Democrați (NDP) și Blocul Québécois. 

La momentul dizolvării Parlamentului, liberalii aveau circa 150 de locuri. Conservatorii dețineau 120 de mandate, Blocul Québécois 33, NDP 24, iar Partidul Verde două locuri, conform site-ului Camerei Comunelor. 

Alegătorii nu aleg direct prim-ministrul. Candidatul care obține cele mai multe voturi într-o circumscripție (riding) devine membru în Camera Comunelor, iar partidul cu cei mai mulți membri formează, de obicei, guvernul. Liderul acelui partid devine prim-ministru.

Interesant este însă că prim-ministrul nu trebuie neapărat să fie membru al Parlamentului. De exemplu, Mark Carney, care a fost ales de membrii Partidului Liberal pentru a-l succeda pe Trudeau, candidează acum pentru prima dată pentru un loc în Parlament, reprezentând o circumscripție din zona suburbană a orașului Ottawa.  

Rivalii politici

Partidul Liberal. Toamna trecută, premierul liberal Justin Trudeau și partidul său, aflați la putere de un deceniu, păreau condamnați la înfrângere. Trudeau s-a chinuit să mențină coaliția minoritară după retragerea sprijinului de la NDP și a supraviețuit la trei moțiuni de cenzură.

În decembrie, Trudeau a anunțat că va demisiona după ce rata lui de favorabilitate s-a prăbușit la minime istorice, iar canadienii, confruntați cu costuri ale vieții din ce în ce mai ridicate, cu o criză a locuințelor și cu o degradare a nivelului de trai, i-au cerut să plece.

Domnia lui Trudeau a fost marcată, de asemenea, de numeroase scandaluri, iar el a fost perceput de cei mai mulți dintre canadieni, în ultimele luni ca premier, ca un lider incompetent și arogant, rupt de realitate, ce a implementat politici care au afectat negativ una dintre cele mai puternice economii din lume și a condus o administrație ineficientă și marcată de numeroase scandaluri, inclusiv de corupție. Între acestea se numără Afacerea SNC Lavalin, vacanțele plătite de Aga Khan, mesajele prin care a îndemnat imigranții ilegali din SUA să meargă în Canada, provocând o criză economică și socială masivă, scandalul WE Charity, implementarea stării de urgență în timpul protestelor de la Ottawa ale șoferilor de camioane în 2022, apariția unor înregistrări video în care Trudeau și-a înnegrit fața etc. 

Succesorul său, Mark Carney, este relativ nou în politica canadiană, având anterior funcțiile de guvernator al Băncii Canadei și al Băncii Angliei. Carney a fost, de asemenea, un executiv de rang înalt la Goldman Sachs și a activat ca trimis special al Națiunilor Unite pentru Acțiune Climatică și Finanțe. Niciodată ales într-o funcție politică până la alegerile din Partidul Liberal, Carney a depus jurământul în martie pentru a deveni al 24-lea prim-ministru al Canadei. Modul în care el a gestionat amenințările lui Trump i-a adus un sprijin larg. 

Deși este nou în politică, Carney l-a consiliat pe Trudeau în privința răspunsului economic al Canadei la pandemia COVID-19 și a fost numit anul trecut președinte al Grupului de lucru al Partidului Liberal pentru creștere economică.

Criticii îl acuză însă pe Carney că este un “elitist” și un “globalist,” deconectat de la “omul de rând.” El a fost de altfel arătat cu degetul după ce, în cadrul unui dezbateri electorale, nu a putut oferi un răspuns atunci când moderatorul i-a întrebat pe candidați dacă știu care este costul mediu al alimentelor pe care canadienii le cumpără pentru o săptămână. 

Partidul Conservator Progresist. Pierre Poilievre conduce Partidul Conservator Progresist din 2022. Politician de carieră, Poilievre s-a străduit să se adapteze noii dinamici politice. Deși s-a poziționat inițial ca un răspuns canadian la Trump, electoratul pare tot mai puțin receptiv la retorica sa.

Poilievre, care are 45 de ani, a fost ales pentru prima dată parlamentar în 2004 și a fost membru al cabinetului în guvernul predecesorului lui Trudeau, Stephen Harper.
Biografia sa îl prezintă ca “un conservator de-o viață, susținător al pieței libere.” Poilievre a denunțat agenda woke, reprezentată în special de Trudeau, dar recent l-a criticat și pe Trump, care a iritat o mare parte a societății canadiene cu comentariile legate de transformarea țării frunzei de arțar într-un stat american.
“Canadienii sunt greu de înfuriat și ușor de iertat. Dar odată provocați, luptăm înapoi. Și o vom face,” a spus Poilievre luna trecută într-un discurs.

Ca semn al noii dinamici politice, conservatorii s-au îndepărtat de altfel de sloganul lor “Canada is broken,” care risca să fie perceput ca “anti-patriotic,” și l-au înlocuit acum cu “Canada First.”

Jagmeet Singh (NDP) și Yves-François Blanchet (Bloc Québécois) încearcă, de asemenea, să își mențină reprezentarea în Parlament. În condițiile în care ultimele sondaje indică că liberalii și rivalii lor conservatori sunt la doar câteva puncte distanță, iar restul partidelor sunt mult în urmă, Blanchet și Singh sunt angajați într-o bătălie intensă pentru locul trei.

Dacă fie liberalii, fie conservatorii ar câștiga alegerile dar fără o majoritate, partidul aflat pe locul trei ar putea exercita o influență semnificativă dacă ar avea suficiente mandate pentru a susține guvernul.

Atât Blocul Québécois, cât și NDP-ul au înregistrat o scădere a susținerii în sondajele de opinie recente, pe măsură ce alegătorii arată o preferință pentru un guvern cu un mandat puternic.

Cu doar câteva zile înainte de scrutin, Blanchet a provocat o furtună politică, după ce a exprimat o opinie dură asupra Canadei ca țară și a locului provinciei Quebec în aceasta, în încercarea de a convinge locuitorii din Quebec că doar el va proteja interesele.

“Suntem, fie că ne place sau nu, parte dintr-o țară artificială, cu foarte puțin sens, numită Canada,” a spus Blanchet în engleză vineri, în timpul unei opriri de campanie la Shawinigan, în Quebec.

El a făcut această remarcă ca răspuns la o întrebare referitoare la comentariile anterioare în care se referise la Camera Comunelor ca la un “parlament străin” în care este membru.

“Este un parlament străin pentru că această națiune nu este a mea,” a explicat Blanchet. “Nu mă simt mai confortabil în Parlamentul canadian decât (premierul din Alberta, Danielle) Smith s-ar simți în Adunarea Națională din Quebec.”

El a spus că partidul său caută, totuși, echilibrul de putere în Parlament, pentru că, atâta timp cât Quebecul rămâne oficial parte din Canada, “avem dreptul la orice drept și privilegiu și oportunitate oferite de persoanele care votează, și nu voi renunța la niciunul dintre ele.”

Teme de campanie

La începutul campaniei, analiștii canadieni spuneau că principala preocupare a alegătorilor era care partid poate face față mai bine Administrației Trump, după valul de declarații agresive venite de la Washington și după anunțarea tarifelor.

Retorica lui Trump și acțiunile economice luate de Casa Albă “au împins deoparte toate celelalte probleme” care erau pe agenda principală a canadienilor, a observat în martie Luc Turgeon, profesor de științe politice la Universitatea din Ottawa.

Sondajele indică constant faptul că mulți canadieni încă doresc o schimbare la vârf. Dar ce formă va lua această schimbare – un guvern liberal sub o nouă conducere sau o schimbare completă către conservatori – este acum greu de prezis, a spus Greg Lyle, președintele Innovative Research Group din Toronto, care a realizat sondaje privind schimbările de atitudine ale canadienilor.

“Până acum, era o diferență semnificativă în favoarea conservatorilor,” a spus expertul.

Acest lucru se datorează faptului că partidul de centru-dreapta condus de Pierre Poilievre a fost eficient în transmiterea unui mesaj pe teme care au preocupat canadienii în ultimii ani: creșterea costului vieții, inaccesibilitatea locuințelor, criminalitatea și sistemul de sănătate sub presiune.

Poilievre a legat cu succes aceste probleme sociale de ceea ce a etichetat drept “politicile dezastruoase” ale lui Trudeau și a promis o întoarcere la “politica bunului simț.”

Însă, odată cu demisia lui Trudeau și amenințările lui Trump la adresa securității economice și chiar a suveranității Canadei, acest mesaj a devenit învechit, a spus Lyle.

Schimbările nu s-au oprit însă aici. Sondajele realizate în martie și început de aprilie au sugerat că majoritatea canadienilor se temeau cel mai mult de președinția lui Trump și impactul pe care aceasta îl va avea asupra Canadei. Între timp însă, alte subiecte au crescut în importanță pentru alegători, cum ar fi costul vieții și sănătatea.

Costul vieții. Canada traversează o criză a costului vieții și o penurie majoră de locuințe. Inflația a crescut cu 14% față de ultimele alegeri parlamentare din 2021. În zonele metropolitane, precum Toronto, o locuință costă, în medie, de zece ori venitul anual al unei gospodării. 

Imigrația. Deși atitudinile canadiene față de imigranți au fost în mod tradițional pozitive, acum există un consens că ritmul imigrației a suprasolicitat serviciile publice și a agravat criza locuințelor. Trudeau a anunțat că în 2025 numărul rezidenților permanenți acceptați anual va fi redus cu 21%.

Interferența străină. În ultimii cinci ani, politica canadiană a fost zguduită de acuzații de ingerință străină din partea Chinei și Indiei. Guvernul chinez a fost acuzat că a influențat alegerile din Ontario în favoarea Partidului Liberal, scandal ce continuă să afecteze imaginea formațiunii de stânga. 

Pe de altă parte, India a fost acuzată că a încercat să sprijine candidați conservatori.

Tarifele impuse de Trump. Planul liberalilor include un fond de răspuns strategic de 2 miliarde de dolari pentru a proteja industria auto canadiană și a spori competitivitatea.

De partea lor, conservatorii au propus crearea unui “Fond pentru Menținerea Locurilor de Muncă ale Canadienilor,” de până la 3 miliarde de dolari în credite pe termen scurt și împrumuturi cu dobândă redusă pentru companiile afectate de tarife.

Umbra lui Trump

Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a remodelat dramatic peisajul electoral canadian. Istoric, relația SUA-Canada a fost caracterizată de legături puternice de securitate, economice și culturale. Cele două țări împart o frontieră de 8.890 de kilometri – cea mai lungă graniță nefortificată din lume – și cooperează militar prin Comandamentul de Apărare Aerospațială Nord-Americană (NORAD), singurul comandament militar binațional existent.

Canada, o țară cu 40 de milioane de locuitori, este unul dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Americii și trimite aproximativ 75% din totalul exporturilor sale către SUA. Cele două țări împărtășesc, de asemenea, lanțuri de aprovizionare profund integrate. Relația dintre cele două state este considerată cea mai de succes și durabilă relație bilaterală din lume.

Canada este, de asemenea, cea mai mare piață de export a Statelor Unite, iar Acordul SUA-Canada-Mexic (USMCA) a aprofundat integrarea lanțurilor de aprovizionare nord-americane.

Totuși, întoarcerea lui Trump a readus tensiunile dintre cei doi aliați și vecini. Administrația republicană a vizat în mod deschis Canada, președintele american sugerând în repetate rânduri că țara vecină ar putea deveni “al 51-lea stat” al SUA.

Această retorică a declanșat un război comercial și a stârnit un val de patriotism în Canada, politicienii și cetățenii mobilizându-se pentru apărarea suveranității naționale și solicitând boicotarea produselor americane. În martie, călătoriile canadienilor cu mașina în SUA au scăzut cu 32% față de anul anterior, iar produsele Made in Canada sunt la mare căutare.

De asemenea, 33% dintre canadieni aveau o părere foarte favorabilă sau oarecum favorabilă despre Statele Unite în luna martie, în scădere față de 52% în iunie anul trecut, potrivit unui sondaj comandat de Asociația pentru Studii Canadiene și citat de Wall Street Journal. 

După mai multe runde de amenințări și negocieri, Trump a anunțat tarife vamale de 25% pentru toate bunurile care nu sunt acoperite de USMCA (afectând în special produsele agricole canadiene) și de 10% pentru produsele energetice. Deși aproape toate exporturile Canadei respectă USMCA, ordinul executiv va complica comerțul, impunând producătorilor canadieni obligația unor documentații suplimentare. 

Tarifele impuse sub Secțiunea 232 pentru aluminiu și oțel străin afectează Canada, principalul furnizor al SUA pentru aceste metale; aceste tarife nu sunt acoperite de USMCA, fiind justificate prin motive de securitate națională.

Trump a folosit de asemenea Secțiunea 232 pentru a impune o taxă de 25% asupra mașinilor și componentelor auto canadiene. Industria auto, a doua cea mai mare categorie de export a Canadei către SUA, este deja afectată: pe 2 aprilie, Stellantis a suspendat producția modelelor Chevrolet și Dodge în Windsor, Ontario, până în săptămâna 21 aprilie.

Ca reacție, Carney a introdus tarife de retorsiune de 25% pe importurile de automobile și camioane americane și a anunțat că va convoca o coaliție de națiuni pentru a crea un nou sistem global de comerț. El a declarat că “vechea relație” a Canadei cu SUA s-a încheiat.

Trump a declarat luna trecută într-un interviu pentru Fox News că nu-l interesează cine câștigă alegerile canadiene. 

“Cred că este mai ușor să tratezi, de fapt, cu un liberal și poate că ei vor câștiga, dar nu-mi pasă deloc,” a spus el. “Nu contează deloc pentru mine.”

În același interviu, liderul de la Casa Albă l-a ironizat pe Poilievre spunând că “nu este, în mod stupid, un prieten al meu,” adăugând: “Când el spune lucruri negative, nu-mi pasă deloc.”

Luna trecută, Carney și Trump au discutat la telefon, convorbiri descrise de ei ca fiind “constructive și productive,” deși surse citate de Radio-Canada susțin că Trump a adus din nou în discuție ideea transformării Canadei în “al 51-lea stat american.”

Carney a spus anterior că “Canada se confruntă cu cea mai semnificativă criză din timpul vieții noastre din cauza acțiunilor comerciale nejustificate ale președintelui Trump și a amenințărilor la adresa suveranității noastre.”

În sfârșit, trebuie spus că Trump l-a ironizat mai puțin pe Carney decât pe predecesorul său, Justin Trudeau, pe care îl numea în derâdere “Guvernatorul Trudeau.”  

Ce spun sondajele

Cel mai recent sondaj de opinie, publicat joi, indică faptul că liberalii aflați la guvernare sunt încă pe primul loc înaintea alegerilor de luni, dar diferența față de conservatori se reduce.

Partidul Liberal are un sprijin de 42,9%, urmat de conservatorii lui Pierre Poilievre, cu 39,3%, și de NDP cu 7,2%, conform sondajului CTV News-Globe and Mail-Nanos. Diferența de 3,6 puncte între cele două partide principale, înregistrată miercuri, este mai mică față de un avantaj de 5,6 puncte al liberalilor față de conservatori, în același sondaj, cu o zi mai devreme.

Un astfel de rezultat în ziua alegerilor ar produce un al patrulea mandat consecutiv pentru liberali, dar Carney ar putea câștiga doar o minoritate de locuri în Camera Comunelor, ceea ce l-ar face dependent de partidele mai mici pentru a guverna.

Dacă conservatorii câștigă teren, ar putea fi din cauza faptului că președintele Trump nu a mai amenințat atât de mult Canada în ultima perioadă, a spus Paul Thomas, profesor emerit de studii politice la Universitatea din Manitoba. Taxele vamale din partea SUA și opiniile lui Trump despre anexarea Canadei au fost un subiect important pentru Carney.

“Simțul crizei s-a diminuat probabil oarecum”, a spus Thomas. El a adăugat că atenția alegătorilor s-ar putea să se fi întors la preocupările legate de costul vieții, în timp ce moderarea tonului agresiv al lui Poilievre în campanie ar putea atrage și mai mult sprijin.

Reuters a precizat că susținerea pentru liberali este, de obicei, distribuită mai eficient în întreaga Canadă, ceea ce duce la mai multe locuri în Parlament. Conservatorii tind să câștige cu marje mari în zonele rurale, care au mai puține mandate. 

Carney rămâne alegerea preferată pentru prim-ministru, dar Poilievre se apropie și mai mult de acesta, conform sondajului Nanos.

Sondajul Nanos a fost realizat între 21 și 23 aprilie, cu un eșantion de 1.307 canadieni și o marjă de eroare de +/- 2,7 puncte procentuale.

Sprijinul pentru conservatori a crescut odată cu lansarea platformei cu costuri detaliate a partidului și cu cele două dezbateri ale liderilor de săptămâna trecută, în care atât Poilievre, cât și Carney au primit recenzii în general favorabile.

“Nu ne putem permite un al patrulea mandat liberal cu costuri în creștere și cu infracțiuni mai multe”, a declarat Poilievre la Halifax, în Nova Scotia, joi, promițând să renunțe la mandate pentru vânzările de vehicule electrice.

Un sondaj Abacus Data realizat miercuri plasa liberalii la 40% sprijin din partea alegătorilor deciși, cu conservatorii la 37%. Abacus a spus că sprijinul pentru liberali nu s-a schimbat față de săptămâna trecută, în timp ce conservatorii au pierdut un punct procentual.

Sondajul a fost realizat pe un eșantion de 2.000 de alegători eligibili între 18 și 21 aprilie și marja de eroare este de +/- 2,3 puncte procentuale.

Pe de altă parte, sondaje non-științifice realizate de Yahoo Canada arată că Pierre Poilievre este preferat ca prim-ministru de 68% dintre respondenți, urmat de Mark Carney, cu 29%. Un procent din voturi a mers către Jagmeet Singh, liderul NDP, în timp ce Blanchet a luat zero procente.

În ceea ce privesc preocupările majore ale canadienilor, sondajele Yahoo au indicat pe primul loc accesibilitatea financiară și costurile de trai (67%), urmate de tarifele lui Trump și amenințările cu anexarea (13%), imigrația și afacerile externe (7%), siguranța și securitatea public (4%).

• Surse: Council on Foreign Relations, Axios, Election and Democracy, The Economist, NBC News, CBC News, BBC, Toronto Sun, FoxNews, CTV News, Washington Post, Bloomberg, Wall Street Journal, The Conversation, Reuters, YahooNews, Canada.ca, ourcommons.ca, pm.gc.ca, conservative.ca, liberal.ca, nanos.co, YouTube