Alegeri în landul est-german Brandenburg: extrema dreaptă are șanse să se claseze pe primul loc înaintea Partidului Social Democrat aflat la guvernare aici din 1990

Electoratul din Brandenburg este chemat duminică urne pentru a alege parlamentul acestui land est-german care înconjoară capitala Berlin. Sondajele de opinie din ultimul an dau în frunte Alternativa pentru Germania (AfD, extrema dreaptă) cu scoruri între 25 – 30%, înaintea Partidului Social Democrat (SPD) cu 20 – 26%, Uniunii Creștin Democrate (CDU) cu 15 – 19% și a Alianței Sahra Wagenknecht (BSW, extrema stângă) cu 13 – 17%. Niciun alt partid nu este dat peste pragul electoral de 5% necesar intrării în Landtag, parlamentul landului cu 88 de mandate, dintre care 44 ales prin vot majoritar uninominal (Erststimme) și 44 alese prin scrutin proporțional de listă (Zweitstimme) care dă structura finală a camerei legislative.

Acest land cu capitala la Potsdam a fost din 1990 fieful electoral al SPD, care a condus în permanență executivul landului: Manfred Stolpe (1990 – 2002), Mathias Platzeck (2002 – 2013) și Dietmar Woidke (2013 – ) au fost cei trei Minister-President – șef al executivului landului, care au guvernat în coaliție (cu excepția mandatului 1994 – 1999, când SPD) a avut majoritatea absolută singur), fie cu CDU, fie cu Linke (Stânga, urmașul Partidului Comunist din fosta Germanie comunistă).

Scrutinul de duminică  ar putea pune capăt acestei dominații: AfD s-a putea clasa aici în premieră pe primul loc, iar Stânga ar putea, tot în premieră, să nu intre în parlament. În acest caz, ar fi o altă premieră în care foștii comuniști ar eșua pentru prima oară să intre într-un parlament de land din estul Germaniei. Sprijinul lor a fost erodat prin apariția BSW un partid care combină marxism-leninismul în economie, cu conservatorismul social și discursul anti-imigrație.

Dacă niciun partid mic – Stânga, Verzii, Alegătorii Liberi (FW), Partidul Liber Democrat (FDP) – nu reușește să intre în parlamentul de la Potsdam – atunci ar putea apărea o nouă premieră: în contextul unei configurații cvadripartite – AfD, SPD, CDU, BSW – ar fi posibil ca pentru prima oară partidele extremiste, AfD și BSW să dețină împreună majoritatea într-un parlament de land. Cum cele două partide nu se înțeleg pe aproape niciun subiect cu excepția aversiunii față de imigrație, rămâne soluția ca cele două mari partide tradiționale – SPD și CDU – să încerce să coopteze BSW la guvernare, dar această tactică divizează puternic CDU, unde mai există și o tendință de apropiere de AfD.

Pe 5 septembrie AfD s-a clasat pe primul loc în alegerile din Turingia și pe locul 2 în Saxonia – alte două landuri din est – și are vântul în pupă, mai ales pe seama impopularității record a guvernului federal condus de cancelarul Olaf Scholz, liderul coaliției “Semafor” – formată din SPD, Verzi și FDP. Electoratul AfD, preponderent tânăr, spre deosebire de cel al BSW dominat de vârstnicii nostalgici, este puternic anti-imigrație și contestă măsurile luate de guvernul federal în domeniul protecției mediului și al multiculturalismului.

Luni 16 septembrie guvernul de la Berlin a reintrodus controalele la frontierele terestre ale Germaniei, după indignarea provocată de înjunghierea mortală a trei persoane de către un azilant eșuat în orașul Solingen din vestul Germaniei. S-ar putea să fie însă prea puțin, prea târziu pentru a opri tăvălugul AfD care strivește totul în calea sa în estul Germaniei, pregătindu-se să cucerească fieful SPD din ultimii 34 de ani de la Brandenburg. Iar dacă SPD pierde aici, după rezultatele catastrofale din Turingia și Saxonia, efectul asupra coaliției Semafor de la Berlin s-ar putea dovedi devastator, putând duce chiar la destrămarea acesteia și chiar alegeri federale anticipate cu aproape un an înainte de termen.