Alegeri în Letonia: Partidul primului ministru în funcție se află pe primul loc / Înfrângere drastică pentru partidele apropiate de Rusia

Partidul de centru-dreapta Noua Unitate, condus de prim-ministrul în funcţie Krisjanis Karins (foto), se află pe primul loc în urma alegerilor desfăşurate sâmbătă în Letonia, în timp ce partide apropiate minorităţii ruse par să fi suferit înfrângeri drastice, conform unui sondaj realizat la ieşirea de la urme, transmite AFP şi Reuters, citate de Agerpres.

Noua Unitate este creditată cu 22,5% din voturi, devansând Lista Unificată (Verzii şi partide regionale, 11,5%), Verzii şi Ţăranii (centru-dreapta, 10,9%).

Ele sunt urmate de Alianţa Naţională (centru-dreapta, 8,4%) şi de Progresişti (social-democrat, 8,3%)

”Rezultatele par promiţătoare pentru partidul meu, dar este prea devreme pentru a spune mai mult”, a declarat Karins pentru AFP.

Dacă se vor confirma, rezultatele de sâmbătă ar trebui să întărească şansele ca actual premier Karins să fie mandatat de preşedintele Egils Levits să formeze un nou guvern, după convocarea noului parlament la începutul lunii noiembrie.

În ce priveşte ameninţarea rusă, Karins a declarat: ”Nici eu, nici guvernul meu, nici ţara mea nu reacţionăm din teamă (…) Vom continua să investim în propria noastră apărare în calitate de stat membru al NATO”.

Sondajul publicat de agenţia LETA şi de televiziunea publică LSM confirmă, de altfel, declinul partidului social-democrat Armonia, apropiat minorităţii rusofone (30% din populaţie), creditat cu 3,5% din voturi, sub pragul electoral.

Ajuns cu regularitate pe primul loc în alegeri timp de un deceniu, dar fără a găsi un aliat pentru a guverna, şi după ce a obţinut 20% în 2018, Armonia a cunoscut o cădere treptată, accentuată de cazuri de corupţie care l-au făcut să piardă primăria capitalei Riga.

O altă formaţiune care se sprijină pe o parte a comunităţii rusofone, Stabilitate!, a depăşit cu puţin pragul, cu 5,4%, în timp ce concurentul său, Uniunea letonă a Ruşilor, considerat pro-Kremlin, rămâne în urmă cu 3,2%.

Unii letoni rusofoni consideră că comportamentul altor letoni faţă de ei s-a deteriorat de la începutul războiului şi au sentimentul că identitatea lor lingvistică şi culturală este pusă sub semnul întrebării.

”Este foarte probabil că (Krisjanis) Karins va obţine de la preşedintele Egils Levits desemnarea pentru formarea celui de-al doilea cabinet al său, dar succesul acestei tentative va depinde de numărul de partide mici care vor depăşi pragul electoral de 5% şi de eventualul lor acord de a-l susţine pe Karins”, a explicat politologul Marcis Krastins înainte de debutul scrutinului.

”Ruşii care invadează Ucraina îl ajută pe Karins pentru că, în astfel de momente, oamenii au tendinţa să se adune în jurul drapelului”, a adăugat el.

Preşedintele Levits îi chemase la urne pe cetăţeni, punându-i în gardă împotriva partidelor pro-Kremlin apropiate de importanta minoritate rusofonă care ”au ezitat să spună clar cine este agresorul şi cine este victima de la începutul invaziei ruse în Ucraina”.