Alegeri legislative anticipate Franța: Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) bate la porțile puterii, Noul Front Popular (NFP, alianța stângii) bate pasul pe loc, Ensemble (Împreună, confederația centristă pro-prezidențială) bate în retragere

Campania electorală s-a încheiat și înaintea primului tur de scrutin al alegerilor parlamentare RN și aliații săi sunt ferm instalați în fruntea sondajelor de opinie, cu intenții de vot de 35 – 37% în ultima săptămână. Partidul are un candidat carismatic la funcția de prim ministru, tânărul președinte de 28 de ani, Jordan Bardella, ghidat în mod discret de lidera partidului, Marine Le Pen, dar cu prestații mediatice neașteptat de bun.

RN și-a moderat discursul față de cel al predecesorului său, Frontul Național, condus până în 2011 de Jean Marie Le Pen, tatăl actualei lidere. Schimbarea de atitudine, mai ales renunțarea la antisemitism, a determinat unele personalități  evreiești, ca vânătorul de naziști Serge Klarsfeld, să le acorde sprijin în turul al doilea, în cazul unui duel cu extrema stângă.

Totuși, RN nu-și poate ascunde islamofobia și intenția sa de a interzice accesul în unele funcții publice a persoanelor cu dublă cetățenie (3,3 milioane, 5% din populația Franței) a stârnit critici vehemente din partea adversarilor politici.

Bardella a anunțat intenția în caz că RN obține o majoritate absolută de minimum 289 din cele 577 din Adunarea Națională (fără de care a declarat că nu va accepta funcția de prim ministru) de reveni la vârsta de pensionare de 60 de ani de față de 64 la ora actuală legiferată anul acesta de partizanii președintelui Emmanuel Macron, în pofida uriașelor proteste publice. De asemenea, RN promite reducerea TVA la energie la 5,5%.

În politica externă și de apărare RN își continuă politica eurosceptică și neintervenționistă, Le Pen spunând că președintele Republicii nu poate trimite trupe în Ucraina fără acordul guvernului. De altfel, coabitarea între președintele Macron și un guvern condus de un premier Bardella este greu de imaginat, în condițiile în care ședințele de cabinet au loc săptămânal la Palatul Elysee sub președinția șefului statului.

În acest scrutin RN este aliat cu președintele partidului Republicanii (LR, dreapta conservatoare), Eric Ciotti, care s-a rupt de partid și are 60 de candidați sprijiniți de RN.

O stângă divizată

NFP, o alianță compusă din patru partide – Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală), Partidul Socialist (PSF), Verzii (EELV) și Partidul Comunist (PCF) – stagnează la 27 – 29% în sondaje. Alianța stângii pare uneori disfuncțională, cu LFI ținta atacurilor președintelui Macron, a aliaților săi și a RN, care califică partidul drept “extrema stângă”. Fondatorul partidului, Jean-Luc Melenchon, de trei ori candidat la președinție a reușit să-i antagonizeze pe partenerii de alianță, fie prin declarațiile sale că este gata să preia funcția de prim ministru, fie prin declarații considerate antisemite: de pildă cu trei săptămâni în urmă a declarat că în Franța antisemitismul este “rezidual”, când acum două zile un raport al Comisiei Naționale Consultative a Drepturilor Omului constata că actele antisemite au explodat în 2023, mai ales după atacul terorist al Hamas din sudul Israelului din 7 octombrie, o creștere de 284% față de anul precedent.

Alianța stângii promite mărirea salariului minim lunar legal la 1.600 de euro net, blocarea prin decret a prețurilor la produsele de bază, interzicerea evacuărilor chiriașilor care nu plătesc chiriile și a deconectărilor de electricitate pentru locatari.

Problema pe care o au atât RN și NFP cu promisiunile lor costisitoare este că vistieria statului este goală, iar Comisia Europeană a avertizat Franța că dacă nu-și reduce deficitul bugetar (5,5% din PIB) va fi sancționată.

Macroniștii confruntați cu înfrângerea

Ensemble este o alianță de cinci partide – Renaștere (partidul prezidențial), Modem condus de Francois Bayrou, Orizonturi condus de Edouard Philippe (primul premier al lui Macron, 2017 – 2020), Partidul Radical și Uniunea Democraților și Independenților, o colecție disparată de sprijinitori ai președintelui Macron, de la centru stânga la centru dreapta, dar cu o alunecare tot mai pronunțată spre dreapta în ultimii ani, după cum a dovedit legiferarea reformei pensiilor și înăsprirea legislației imigrației, Macron fiind perceput ca un “președinte al bogaților”. Ensemble a ajuns la 20 – 21% în sondaje, de la o majoritate absolută a mandatelor în 2017 și 250 în 2022.

Premierul în exercițiu, Gabriel Attal (35 de ani), este și candidatul Ensemble la funcția de prim ministru, care a arătat siguranță în cele cinci luni de când a fost numit în funcție, fiind imaginea unui Macron mai tânăr, cu aceleași atitudini profesorale în dezbaterile cu adversarii. El nu pregetă să atragă atenția că promisiunile RN și NFP vor costa zeci de miliarde de euro și că starea finanțelor publice nu permite astfel de extravaganțe. Întrebarea firească se pune: dacă Attal și prietenii săi politici au fost la putere în ultimii șapte ani, de ce nu au făcut nimic ca să preîntâmpine acest lucru? La care se poate răspunde: pandemia Covid, inflația mondială care a urmat și războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

În sfârșit, pe locul patru în sondaje se află Republicanii (LR), cu 7 – 9%, o rămășiță a marelui partid înființat de Charles de Gaulle, care a dat patru președinți ai celei de-a Cincea Republici Franceze.

După încheierea de către Ciotti a alianței cu RN, conducerea colectivă a LR l-a exclus pe acesta din partid, dar el a contestat excluderea din justiție și a câștigat. Ironia sorții face ca LR să aibă șanse să se găsească din nou după alegeri în poziția de deținător al balanței puterii, ca în perioada 2022 – 2024, când a sprijinit prin abținere guvernele macroniste. Puțin probabil ca de data aceasta LR să repete figura cu un guvern minoritar RN (variantă oricum exclusă de Bardella), ceea ce ar putea constitui o premieră în ultimii 65 de ani: imposibilitatea formării unui guvern care să funcționeze în Franța.

Incertitudine la turul 2

Până atunci însă mai sunt două tururi de scrutin. În primul vor fi declarați aleși candidații care obțin majoritatea absolută a voturilor exprimate și cel puțin 25% dintre alegătorii de pe liste dintr-o anumită circumscripție.

Dacă niciun candidat nu obține această majoritate, atunci se organizează un al doilea tur de scrutin, duminică 7 iulie, la care au dreptul să participe candidații care au întrunit cel puțin 12,5% din numărul alegătorilor înscriși pe listele electorale din acea circumscripție sau, dacă sunt mai puțin de doi care îndeplinesc această condiție, primii doi clasați în turul 1. În turul doi este declarat învingător candidatul care obține cele mai multe voturi valabil exprimate.

Foarte probabil că în cele mai multe circumscripții va avea loc un duel între candidații RN și NFP, dar datorită participării la vot care se anunță ridicată, anul acesta sunt prevăzute a avea loc 100 – 170 de potențiale “triunghiulare” RN – NFP – Ensemble în turul 2. În majoritatea acestor cazuri, clasați pe locul 3 și eliminați, candidații Ensemble ar putea fi arbitri sau calificați pe locul 3 s-a putea menține în cursă. În ambele cazuri, candidații RN ar fi favorizați, mai ales acolo unde candidatul NFP provine de la LFI, calificat de “extrema stângă”.

Proiecțiile în mandate nu au dat în niciun sondaj la estimarea medie o majoritate absolută pentru RN, dar aceste proiecții sunt dificil de făcut înaintea turului 1. În orice caz, duminică seara va fi mai clar dacă RN, care până acum nu a deținut puterea nici măcar într-un singur departament (echivalentul județelor din România), poate să obțină puterea la nivel național în cea de-a doua țară ca mărime din Uniunea Europeană.