Alegeri legislative anticipate în Franța: Opoziția promite anularea nepopularei reforme a sistemului de pensii în caz de victorie în scrutinul din 30 iunie și 7 iulie

Atât Noul Front Popular (alianța stângii) cât și Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) vor să renunțe la reforma impusă de președintele Emmanuel Macron și partizanii săi din parlament la începutul acestui an și care a scos în stradă milioane de francezi în semn de protest.

Aceasta este una dintre prioritățile programului NFP: anularea imediată a decretelor de punere în aplicare a reformei pensiilor adoptate în 2023 și, astfel, revenirea la o vârstă minimă de pensionare de 62 de ani. Reforma, ale cărei prime efecte s-au făcut simțite încă din toamna anului trecut, prevede o reducere progresivă a acestei vârste cu un sfert pe an, relatează Franceinfo.

Vârsta de pensionare a ajuns în prezent de 62 de ani și jumătate pentru persoanele născute în 1962 și urmează să ajungă la 64 de ani pentru cei născuți în 1968. NFP reafirmă, de asemenea, „obiectivul comun al dreptului de a ieși la pensie la 60 de ani”, fără a da alte detalii.

Pensiile nu se numără printre cele opt teme ale RN pentru alegerile legislative. Cu toate acestea, președintele RN și candidat la postul de prim-ministru, Jordan Bardella, a confirmat în coloanele cotidianului Le Parisien că problema abrogării reformei pensiilor este programată pentru toamnă. RN se referă în special la propunerile anterioare ale liderei de facto a RN, Marine Le Pen: pensionare la 60 de ani pentru cei cu o carieră lungă, cei care au început să lucreze înainte de 20 de ani, sub rezerva unui anumit număr de trimestre plătite.

Numai că acest sistem pare foarte asemănător, de fapt, cu ceea ce există deja astăzi. Angajații care au început să lucreze la vârsta de 18 ani se pot pensiona la 60 de ani dacă au cotizat cel puțin 171 sau 172 de trimestre, în funcție de anul nașterii lor.

Deloc surprinzător, confederația centristă pro-prezidențială Ensemble (Împreună) a acceptat reforma aplicată anul trecut, în numele realităților bugetare și al schimbărilor demografice. Chiar dacă ultimul raport al Conseil d’Orientation des Retraites (COR), publicat săptămâna trecută, prevede un deficit de aproape 6 miliarde de euro în acest an pentru fondurile de pensii și de aproximativ 0,4% din PIB în 2030, adică probabil în jur de o duzină de miliarde.

Ensemble critică, de asemenea, programele NFP și RN, pe care le estimează la 53 de miliarde de euro pe an dacă se va reintroduce pensionarea la 60 de ani.

CONTEXT:

Sondajele de opinie indică intenții de vot de 30 – 35% pentru RN, 25 – 28% pentru NFP 18 – 20% pentru Ensemble și 7 – 9% pentru Republicanii (LR, centru dreapta). În condițiile scrutinul majoritar uninominal cu două tururi, nu este proiectată o majoritate absolută a celor 577 de mandate din Adunarea Națională pentru RN sau NFP. Totuși, potrivit sondajelor, candidații RN calificați în turul al doilea de scrutin ar putea beneficia de sprijinul a jumătate din alegătorii LR și majoritatea celor ai partidului Recucerire (extrema dreaptă), creditat în sondaje cu intenții de vot de 3 – 4%.

Sistemul electoral prevede că în fiecare circumscripție este ales din primul tur candidatul care obține majoritatea absolută a voturilor, reprezentând cel puțin 25% dintre alegătorii înscriși pe liste. Dacă niciun candidat nu obține această majoritate, atunci se califică în turul 2 candidații care au obținut un număr de voturi mai mare decât 12,5% din alegătorii de pe liste în acea circumscripție sau, dacă sunt mai puțini de doi, primii doi clasați în turul 1. În turul 2 este ales deputat candidatul care obține cele mai multe voturi.