Alegeri legislative Franța: Care sunt variantele de guvern după turul 2 de scrutin

Primele sondaje de opinie publicate după stabilirea definitivă marți după amiază a candidaților din turul 2 de scrutin arată că partidul Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) aliat cu președintele partidului Republicanii (LR, neo-gaullist) Eric Ciotti și o parte dintre militanții săi nu va reuși probabil să obțină majoritatea absolută de 289 de mandate din cele 577 ale Adunării Naționale.

Sondajul IPSOS-Talan pentru France 2 TV dă partidului condus de Marine Le Pen și cu Jordan Bardella candidat la funcția de prim ministru între 204 și 244 mandate (estimare medie 224), în timp ce sondajul efectuat de Le Grand Continent/Cluster 17 indică RN în furșeta 225 – 262 (estimare medie 243). Sondajul Harris plasează RN între 210 – 260 (estimare medie 235), Ifop-Fiducial 250 – 300 (estimare medie 275), aceeași estimare fiind dată și de Elabe.

Deci niciun sondaj nu dă o estimare medie peste 289 pentru RN, deși două dintre ele dau o majoritate absolută la capătul superior al estimării.

În același timp sondajele plasează pe locul 2 Noul Front Popular (NFP, alianța stângii) cu estimări medii de 165 – 190, urmat de Ensemble (Împreună, alianța centristă pro-prezidențială) cu estimări medii de 75 – 95 și LR-Canal istoric (facțiunea partidului care a refuzat alianța cu RN) cu curca 40 de deputați.

Ținând cont de aceste proiecții și de desistările candidaților NFP și Ensemble clasați pe locul 3 în turul 1 pentru a face baraj RN, care ar fi variantele de guvernare?

1. Guvern majoritar RN. În pofida desistărilor, nu e deloc clar că votanții Ensemble vor fi dispuși în totalitate să sprijini candidații stângii în turul 2 și mai ales în circumscripțiile unde NFP este reprezentat de un candidat al partidului Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală), partid calificat adeseori de însuși președintele Emmanuel Macron drept “extrema stângă”. În cazul obținerii unei majorități absolute a deputaților în Adunarea Națională, președintele Macron nu ar avea altă soluție decât să-l numească pe Bardella prim-ministru.
2. Guvern minoritar RN. Deși Bardella a spus că nu va accepta numirea ca prim ministru în absența unei majorități absolute, Le Pen a evocat posibilitatea ca dacă RN obține mai mult de 270 de deputați, dar sub 289, ar putea căuta aliați printre cei câțiva deputați neafiliați sau chiar din LR, deși relațiile dintre Ciotti și partidul pe care încă îl prezidează sunt unele de adversitate extremă. Dar RN ar putea încerca să guverneze, similar cu Ensemble care în perioada 2022 – 2024 a dispus de doar 250 de deputați și a adoptat numeroase legi prin angajarea responsabilității de 23 de ori, toate moțiunile de cenzură ulterioare eșuând prin neatingerea majorității de 289 de voturi necesare adoptării. De altfel, de la înființarea celei de-a Cincea Republici în 1958 O SINGURĂ moțiune de cenzură a fost adoptată, în 1962.
3. Un guvern de “mare coaliție” care să reunească toate forțele anti-RN. Matematic este posibil, politic aproape imposibil. O astfel de majoritate ar trebui să reunească forțele stângii – LFI, Partidul Socialist (PS), Verzii (EELV), Partidul Comunist (PCF) – Ensemble (ea însăși o alianța de cinci partide) și LR-Canal istoric, plus deputați neafiliați de centru-stânga și centru dreapta. Dar președintele Macron, care a avansat această idee, a declarat că o astfel de coaliție ar exclude LFI, iar LFI a declarat la rândul său că exclude o participare la guvernare alături de macroniști. Pe lângă aceasta ar fi greu de găsit un prim ministru acceptabil tuturor acestor partide, nemaivorbind de incompatibilitățile programatice. Un singur exemplu: reforma pensiilor adoptată de macroniști în 2023, pe care NFP a promis să o abroge.

Liderul care se profilează a LR-Canal istoric, președintele Consiliului Regional Hauts-de-France (Nord) a făcut apel la formarea unui guvern “provizoriu”, care să excludă partidele “extremiste”, RN și LFI. O singură problemă: s-ar putea ca după 8 iulie RN și LFI să dețină împreună majoritatea mandatelor în Adunarea Națională.

Ce se întâmplă dacă nu se reușește formarea niciunui fel de guvern? Președintele Macron nu mai poate dizolva Adunarea Națională în următoarele 12 luni și Franța ar fi aruncată într-o criză fără precedent. Președintele Macron ar putea demisiona din funcție și atunci are trebui organizate alegeri prezidențiale anticipate la care nu ar mai avea dreptul să candideze. Constituția nu precizează dacă un nou președinte ar putea dizolva Adunarea Națională înainte de cele 12 luni mai sus menționate, dar probabil că interdicția ar rămâne, iar criza constituțională prin care trece Franța s-ar prelungi.

Până atunci însă, să așteptăm verdictul urnelor pe 7 iulie în cele 501 circumscripții în care au rămas de ales câte un deputat. Din primul tur au fost aleși 76 de deputați: 39 RN și aliații, 32 NFP, trei LR și diverși dreapta, unul Ensemble, unul neafiliat.