Alegeri legislative Franța turul 2: Alianța stângii și cea pro-prezidențială își retrag candidații în peste 200 de circumscripții una în favoarea celeilalte pentru a împiedica extrema dreaptă să obțină o majoritate absolută în Adunarea Națională

Noul Front Popular (NFP) format din Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală), Partidul Socialist (PS), Verzii (EELV) și Partidul Comunist (PCF) ca și Ensemble (Împreună, confederația centristă pro-prezidențială) au decis să-și retragă aproape toți candidații clasați pe locul trei în circumscripțiile unde Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) va fi prezent în turul 2. NFP a obținut 28% și 32 de deputați în turul 1, față de 20% și un deputat Ensemble.

Conform numărătorii franceinfo, 211 candidați care s-au calificat pentru turul al doilea într-un scrutin “triunghiular” sau “dreptunghiular” au ales în cele din urmă să se retragă în 210 circumscripții pentru a împiedica RN să câștige o majoritate absolută.

Partidul condus de facto de Marine Le Pen, cu ajutorul aliaților săi Republicanii (LR, dreapta) condus de Eric Ciotti, a realizat un rezultat istoric în primul tur al alegerilor legislative anticipate, obținând 33,15% din voturi, alegând 39 de deputați și calificându-se pentru al doilea tur în 446 de circumscripții. Adunarea Națională are 577 de deputați, iar majoritatea absolută este de 289.

Valul de retrageri a redus semnificativ numărul de scrutine triunghiulare care implică un candidat al RN și al aliaților săi: duminică, 7 iulie, doar în 92 de circumscripții se vor fi înfrunta trei candidați, față de cele 299 prevăzute inițial. În cele din urmă, vor avea loc doar două competiții cu patru candidați în circumscripția 8 din departamentul Rhône (centru) și în circumscripția 4 din departamentul Vendée (vest).

În turul doi au dreptul să participe candidații care întrunesc cel puțin 12,5% din numărul alegătorilor înscriși pe liste în circumscripția respectivă. Datorită faptului că cele trei blocuri principale au obținut peste 20% și participarea la vot a fost peste 66%, a rezultat un număr record de triunghiulare și chiar cinci dreptunghiulare. În turul doi este declarat ales candidatul care obține cel mai mare număr de voturi într-o circumscripție, indiferent de procentaj..

Încă de duminică, toate partidele componente ale NFP au cerut candidaților lor de pe locul al treilea să se retragă în cazul unui scruti în trei cu un candidat RN și unul pro-prezidențial. Consemnul a fost urmat pe scară largă: în total, 126 de candidați NFP au ales să se retragă și doar doi au ales să continue.

În cadrul taberei prezidențiale, premierul Gabriel Attal le-a cerut luni candidaților săi de pe locul al treilea să se retragă pentru a împiedica extrema dreaptă să obțină „puteri depline”. În ciuda unor cacofonii de recomandări în cadrul alianței pro-prezidențiale, 81 de candidați s-au retras în cele din urmă. În total, 59 dintre aceștia au făcut acest lucru în circumscripții în care, în primul tur, candidații RN și aliații săi fie s-au clasat pe primele două poziții, fie au fost la 5% sau mai puțin în spatele candidatului principal. Printre cei care s-au retras au fost patru miniștri și un secretar de stat. Patru candidați Ensemble nu s-au retras.

În ceea ce privește candidații LR Canal Istoric, partea din partidul neo-gaullist are a refuzat alianța cu RN, din nouă candidați clasați pe locul trei doar doi s-au retras. LR și aliații săi de centru dreapta au obținut 10% în primul tur.

Dacă se iau în considerare și retragerile din circumscripțiile unde RN nu s-a calificat, un total de 216 candidați au decis să se retragă în 215 circumscripții. În total, turul 2 va avea loc în 501 circumscripții, 76 de deputați fiind aleși din primul tur cu majoritate absolută.

Acum când se cunoaște configurația oficială a turului doi, vor apărea și primele sondaje de opinie. Proiecțiile făcute pe baza rezultatelor din turul 1, prin natura lor imprecise, deoarece nu se cunoștea configurația precisă a turului doi dădeau RN 240 – 295 de mandate, dar analiștii consideră că obținerea unei majorități absolute este improbabilă.

Atât președintele Emmanuel Macron, cât și premierul Attal au cerut ca niciun vot al electoratului pro-prezidențial din turul 1 să nu meargă la RN în turul 2. Dar alți politicieni de frunte din tabăra prezidențială, ca fostul premier Edouard Philippe și ministrul finanțelor Bruno Le Maire au cerut ca pe lângă RN, niciun vot să nu meargă la candidații LFI (cei mai numeroși de la NLF) partid calificat uneori chiar de președintele Macron drept “extrema stângă” și “antisemit”.

Până la urmă, cei care vor decide dacă urmează consemnul de vot vor fi alegătorii, fie cei de centru, fie cei de stânga, dacă vor accepta să voteze pentru candidatul alianței care până la alegeri a fost adversarul politic al propriului partid. Asta în cazul în care se vor deplasa la urne, ceea ce nu e deloc sigur.