Alegeri locale Moldova, concluzii: PAS (pro-prezidențial) rămâne cel mai puternic partid, primarul Chișinăului, Ion Ceban se anunță ca un actor important pe scena națională, partidele pro-rusești în declin

Cu turul al doilea pentru alegerea primarilor desfășurat duminică 19 noiembrie alegerile locale generale din Republica Moldova s-au încheiat, confirmând statutul de principală forță politică al Partidului Acțiune și Solidarității (PAS, pro-european) care o sprijină pe președinta Maia Sandu.

Indicatorul cel mai semnificativ este procentajul de voturi la alegerea consiliilor raionale și a consiliilor municipale Bălți și Chișinău (votul politic). Potrivit rezultatelor calculate prin centralizare de G4Media PAS a obținut 29,69% pe țară, fiind urmat de Partidul Socialiștilor (PSRM, pro-Rusia) condus de fostul președinte Igor Dodon, cu 17,93%, Mișcarea Alternativa Națională (MAN) condus de Ion Ceban cu 8,33%, Partidul Social Democrat European (PSDE) condus de Ion Sulă cu 6,38%, Partidul Comuniștilor (PCRM, pro-Rusia) condus de fostul președinte Vladimir Voronin cu 4,59%, Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) condus de fostul prim ministru Ion Chicu, cu 4,3%, Partidul Nostru (PN, pro-Rusia) condus de Renato Usatîi cu 3,46% și Partidul Liberal Democrat (pro-european) condus de fostul prim ministru Vlad Filat cu 3,3%.

Rezultatul acestui vot nu include Găgăuzia unde nu există consilii raionale, ci doar o Adunare Populară care organizează alegeri separate și unde electoratul este net favorabil partidelor pro-Rusia. De asemenea, la acest scrutin nu a luat parte electoratul din Diaspora care votează în alegerile prezidențiale și parlamentare și care este net favorabil PAS.

În termen de mandate, PAS s-a situat pe primul loc la primari aleși cu 291 (172 în 2019) din 898, urmat de PSRM cu 144 (206) și PSDE 103 (261 pentru PDM, partidul predecesor).

Aceste rezultate confirmă poziția dominantă a PAS, dobândită odată cu alegerea Maiei Sandu ca președintă în 2020 și a majorității absolute clare de 63 de mandate din 101 în alegerile parlamentare din 2021 (scor 52,8% din voturile exprimate).

Deși a fost acuzat de aroganță, PAS a reușit să-și mențină poziția dominantă trecând prin nu mai puțin de cinci crize majore: pandemia Covid, criza energetică, războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, criza refugiaților și presiunile inflaționiste.

În comparație, partidele pro-Rusia, în special PSRM și PCRM, sunt în declin accentuat, fiind în postura de a apăra regimul lui Putin, văzut ca agresor de majoritatea populației din Republica Moldova.

Războiul de agresiune al Rusiei a avut ca rezultat schimbarea poziției Uniunii Europene față de Republica Moldova. În luna decembrie, Consiliul European al șefilor de state și guverne ale țărilor membre UE va vota asupra recomandării Comisiei Europene de a începe negocierile de aderare cu Republica Moldova și Ucraina. O decizie favorabilă ar avea un impact major în perspectiva alegerilor prezidențiale din 2024 și a celor parlamentare din 2025.

Potrivit directorului Asociației pentru Democrație Participativă (ADEPT), Igor Boțan, expertul electoral numărul 1 al Republicii Moldova, este greu de imaginat că Maia Sandu va putea fi învinsă în scrutinul prezidențial de anul viitor.

De aceea este improbabil ca Ion Ceban, reales din primul tur primar la Chișinău și care și-a format propriul partid, MAN, după ce a părăsit PSRM, să candideze la președinție anul viitor, rezervându-se pentru 2028 când Maia Sandu nu va mai avea drept să candideze.

În schimb Ceban, care a făcut în ultima vreme un viraj dinspre o poziție pro-Rusia înspre una declarat pro-europeană, ar putea să-și extindă MAN la nivel național și să candideze în alegerile parlamentare din 2025.

Igor Boțan evocă un scenariu în care PAS ar obține în acel scrutin 35 – 40% din voturi, o alianță a partidelor pro-europene cu PSDE și PLDM circa 10%, o posibilă alianță între pro-europenii declarați (dar care trebuie să-și dovedească orientarea) cu MAN și PDCM cu alți 10% și în sfârșit o alianță a partidelor pro-Rusia cu PSRM și PCRM cu circa 25%. Tradus în mandate aceasta ar putea rezulta în următoarea structură: PAS 45, PSRM – PCRM 32, PSDE – PLDM 12, MAN – PDCM 12. Igor Boțan opinează că o astfel de structură ar fi cel mai bun rezultat întrucât ar obliga PAS să formeze o coaliție cu alte partide pro-europene și astfel să adune un consens pentru reforme necesare integrării europene.

Am avut prilejul să constat la fața locului sporirea semnificativă a popularității opțiunii pro-europene. Ion Ceban nu a obosit să repete în campania electorală de cele 2,6 miliarde de lei (130 de milioane de euro) oferite de UE care au contribuit la pavarea trotuarelor, un gest apreciat de foarte mulți locuitori ai Chișinăului.

Șoselele din Moldova, modernizate prin contribuția UE, sunt pe cale să schimbe infrastructura moștenită de la regimul sovietic. Duminică am stat de vorbă cu mai mulți alegători la Călarași, o localitate la 50 de kilometri nord-vest de Chișinău și aproape toți s-au declarat favorabili integrării europene, mai bine zis aderării la UE care pentru prima dată devine o perspectivă realistă. UE a oferit orașului un ajutor nerambursabil de 1,3 milioane euro și acest lucru a avut un efect palpabil: peste 5.000 de locuitori benefiază acum de canalizare. În plus, centrul orașului arată atractiv și curat, așa cum trebuie să arate o localitate europeană și nu ex-sovietică.

Scrutinul local din Republica Moldova este un mic pas politic, poate imperceptibil privit de la distanță, dar semnificativ pentru deplasarea opțiunilor electoratului spre opțiune pro-europeană. În Republica Moldova dreapta și stânga politică sunt complet irelevante, aceste etichete nu au nicio valabilitate aici. Totul se rezumă, mai mult ca oricând, la două opțiuni: UE sau Rusia. Iar partidele și populația încep să realizeze că nu (mai) există o opțiune de mijloc.