Alegeri parlamentare anticipate în Franța: președintele Emmanuel Macron ia prin surprindere o clasă politică nepregătită. Dreapta populistă în avantaj

La scurt timp după anunțarea rezultatelor exit-poll-ului care dădea partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă/extremă) peste 31%, președintele Macron a apărut duminică în direct la televiziune și a anunțat că dizolvă Adunarea Națională.

Chiar și partizanii săi, reuniți în partidul Renaștere (centru) și în alte mici partide centriste au fost luați prin surprindere. În Adunarea Națională dizolvată macroniștii dispuneau de 250 de mandate din 577, iar guvernul a fost nevoit să-și asume în repetate rânduri responsabilitatea pe proiecte de lege, scăpând la moțiunile de cenzură rezultate doar prin neparticiparea la vot a deputaților partidului Republicanii (LR, centru-dreapta).

Acum, secretarul general al partidului Renaștere, Stephane Sejourne, a anunțat că macroniștii nu vor prezenta candidați în circumscripțiile deținute înainte de dizolvare de partidele “republicane”. Cu alte cuvinte Renaștere și aliații vor prezenta candidați în cele 250 de circumscripții deținute de ei plus candidați în cele 88 de circumscripții deținute de RM, dar nu și în restul circumscripțiilor deținute de partidele de stânga și de LR.

Adunarea Națională este aleasă prin scrutin majoritar uninominal cu două tururi. Un candidat este ales din primul tur dacă obține majoritatea absolută a voturilor valabil exprimate, în caz contrar se organizează un nou scrutin în care se califică cei care au obținut minimul 12,5% din totalul votanților înscriși sau, dacă sunt mai puțin de doi, primii doi clasați. În turul doi este ales deputat candidatul care obține cele mai multe voturi.

În situația politică actuală RN este favorizat pentru că va prezenta candidați în toate circumscripțiile, fără să fie nevoit să caute aliați, în timp ce stânga este într-o situație extrem de complicată.

La scrutinul din 2022, patru partide ale stângii – Franța Nesupusă (LFI, stânga radicală), Partidul Socialist (PSF), Verzii și Partidul Comunist (PCF) au format Noua Uniune Populară, Ecologică și Socială (NUPES) prezentând candidați unici în toate circumscripțiile, obținând 150 de deputați dintre care jumătate LFI. Acum, după o colaborare dificilă în parlament și candidaturi separate în scrutinul europarlamentar, presată de timp, stânga franceză este într-o situație extrem de dificilă. În primul rând va trebui să renegocieze candidaturile unice, ceea ce nu va fi ușor, dat fiind rezultatul bun al PSF în recentele alegeri europene, iar apoi va trebui să decidă ce face în circumscripțiile deținute de macroniști, dacă prezintă sau nu candidați, cântărind riscul alegerii unui deputat RN.

În orice caz situația politică din Franța este fără precedent. RN are șansa în premieră a obținerii majorității absolute în Adunarea Națională, obligându-l pe președintele Macron la o coabitare cu un premier în persoana președintelui RN, tânărul de 28 de ani, Jordan Bardella, în condișiile în care lidera grupului parlamentar RN, Marine Le Pen, a declarat că nu va accepta nominalizarea de prim ministru. Timpul extrem de scurt – trei săptămâni – până la primul tur de scrutin este în avantajul RN, care speră să capitalizeze rezultatul excelent obținut duminică în scrutinul europarlamentar.

Rezultatele oficiale al alegerilor europene din Franța:

• RN 31,36%
• Nevoia de Europa (macroniști) 14,6%
• Trezirea Europei (PSF) 13,83%
• LFI 9,89%
• LR 7,24%
• Verzii 5,5%
• Franța Mândră (extrema dreaptă) 5,47%
• PCF 2,36%