Alegeri parlamentare Franța: confederația centristă pro-prezidențială și alianța stângii practic la egalitate după primul tur de scrutin. Majoritatea absolută în dubiu pentru președintele Emmanuel Macron în turul 2

După numărarea tuturor voturilor, Ensemble (Împreună) care-l susține pe președintele Macron a obținut 25,75% din voturile pe țară Noua Uniunea Populară Ecologică și Socială (Nupes) s-a situat pe locul 2 cu 25,66% – o diferență de 21.000 de voturi dintr-un total de peste 23 de milioane de voturi exprimate, potrivit rezultatelor oficiale publicate de ministerul de interne. Nupes este o alianță între Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă), Verzii (EELV), Partidul Socialist (PS) și Partidul Comunist (PCF).

Rezultatul Ensemble este cel mai slab de după 2002 când mandatul prezidențial a fost aliniat celui al Adunării Naționale – cinci ani – iar scrutinul prezidențial și cel parlamentar au avut loc la un interval de numai două luni, în această ordine.

Pe locul trei s-a situat Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) cu 18.68%, iar pe locul patru Republicanii, Uniunea Democraților și Independenților și Diverși dreapta (LR, centru dreapta) cu 13,62%.

Sunt 577 de circumscripții ale Adunării Naționale (539 în Franța metropolitană, 27 în regiunile de peste mări și 11 pentru francezii din străinătate) în care se alege câte un deputat prin vot majoritar uninominal cu două tururi. În primul tur este ales candidatul care obține majoritatea voturilor valabil exprimate, care trebuie să reprezinte minimum 25% dintre alegătorii înscriși pe liste.

Dacă niciun candidat nu întrunește această majoritate, atunci se organizează un al doilea tur de scrutin unde se califică toți candidații care au obținut un minimum de voturi care depășește 12,5% dintre înscriși. Dacă sunt mai puțini de doi candidați care îndeplinesc această condiție, se califică primii doi. În turul al doilea, care va avea loc pe 19 iunie, este declarat învingător candidatul care obține cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, indiferent de procentaj.

După primul tur de scrutin au fost aleși numai doi deputați, unul de la Ensemble și altul de la Nupes.

Proiecția Elabe-SFR-Express pentru turul 2 în mandate dau Ensemble 260 – 295 (majoritate absolută 289), Nupes 160 – 210, LR 50 – 65, RN 25 – 35.

Proiecția Ipsos-Sopra Steria dă pentru Ensemble 255 – 295 de mandate, Nupes 150 – 190, LR 50 – 80, RN 20 – 45. Ambele proiecții dau în medie rezultate sub majoritatea absolută pentru Ensemble.

În alegerile din 2017 alianța pro-prezidențială a obținut o majoritate confortabilă de 356 de mandate, LR a avut 131, LFI 17, PS 29, PCF 10 și RN 8. Potrivit proiecțiilor RN ar beneficia de un grup parlamentar – pragul minim fiind 15 deputați – pentru prima dată după 1986, când Adunarea Națională a fost aleasă prin scrutin proporțional de listă.

Liderul LFI, partidul dominant în Nupes, Jean Luc Melenchon, a spus că Nupes a învins partidul pro-prezidențial și a cerut o poporului Franței să sprijine candidații stângii calificați în turul 2 în peste 500 de circumscripții.

Prim ministra Elisabeth Borne, care conduce majoritatea prezidențială, a cerut francezilor să voteze candidații Ensemble și să respingă extremele, făcând aluzie la Nupes și RN.

Lidera RN, Marine Le Pen (sosită pe primul loc cu 53% în circumscripția ei, dar fără a trece 25% din înscriși, deci va trebui să participe la al doilea tur de scrutin) a cerut alegătorilor FN să participe masiv acolo unde candidații FN sunt calificați în turul 2, dar nu a dat un consemn de vot pentru circumscripțiile unde RN nu este calificat.

Fosta ministră a sporturilor, Roxana Mărăcineanu (Ensemble) s-a calificat în turul 2 cu 23,77% din voturi, unde o va înfrunta pe Rachel Keke (Nupes), care a obținut 37,22% în cea de-a 7-a circumscripție din departamentul Val de Marne, din sud estul Parisului. În același departament, în prima circumscripție Mirela Brătulescu (Recucerire, extrema dreaptă) s-a clasat a cincea cu 5,72%.

Participarea la vot a fost de 47,48% din totalul alegătorilor înscriși în listele electorale, un record negativ în istoria alegerilor parlamentare din timpul celei de-a Cincea Republici (după 1958).