Alegeri parlamentare Franța: majoritatea absolută pentru președintele Emmanuel Macron este în dubiu, programul prezidențial sub semnul întrebării

Duminică are loc primul tur de scrutin al alegerilor pentru Adunarea Națională a Franței, în care confederația centristă Ensemble – Împreună, care-l sprijină pe președintele Macron, este favorită pentru ocuparea primului loc, dar nu este clar dacă va putea obține majoritatea absolută de 289 din cele 577 de mandate ale camerei inferioare a parlamentului.

Împreună este o alianță electorală între partidul pro-prezidențial Republica în Mișcare (LREM), rebotezat recent Renaștere și alte partide mai mici Mișcarea Democrată (MoDem), Orizonturi și Agir, care grupează curentele de centru-dreapta ale majorității prezidențiale.

În fruntea acestei alianțe se află prim-ministra Elisabeth Borne, numită în funcție de președintele Macron luna trecută. Provenită din cercuri apropiate Partidului Socialist, Borne și-a creat o reputație de “Doamna de fier a Franței”, care va avea dificila misiune de a aplica în practică programul cu care a fost ales președintele Macron în aprilie, care combină măsuri de dreapta, cum ar fi majorarea vârstei de pensionare, cu unele de stânga cum ar fi promovarea surselor de energie regenerabilă.

În sondaje, Împreună este creditată cu scoruri între 24 – 28% în primul tur de scrutin și 250 – 330 de mandate după turul al doilea.

Noua Uniune Populară Ecologică (Nupes) este o alianță a stângii, dominată de Franța Nesupusă (LFI, stânga populistă), condusă de Jean-Luc Melenchon, clasat al treilea în primul tur al prezidențialelor din 10 aprilie, cu 21,95%. Din alianță mai fac parte Verzii (EELV), Partidul Socialist (PS) și Partidul Comunist (PCF).

Melenchon face o campanie agresivă și s-a autoproclamat candidat la funcția de prim ministru, în cazul în acre Nupes câștigă o majoritate în alegerile parlamentare, dar dezavantajul alianței este caracterul ei eteroclit și un program cu accente radicale care riscă să îndepărteze mulți dintre alegătorii centriști fără de care nu poate obține majoritatea.

Sondajele de opinie dau Nupes 25 – 31% în primul tur și 150 – 230 de mandate după turul al doilea.

Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) condus de Marine Le Pen (23,15% în primul tur al prezidențialelor, 41,5% în al doilea tur) se prezintă ca singura opoziție reală față de majoritatea prezidențială.

Le Pen a cerut alegătorilor să-i dea 100 – 150 de deputați, ceea ce ar fi de departe cel mai bun rezultat al RN în alegerile parlamentare, dar așa ceva este greu de realizat, candidații partidului care se califică în turul 2 fiind în general izolați politic.

Sondajele de opinie creditează RN cu 19 – 22% în primul tur și 20 – 65 de mandate după cel de-al doilea tur de scrutin.

Republicanii (LR, centru dreapta) conduși de Christian Jacob, sunt o umbră a partidului neo-gaullist care a dominat viața politică din Franța în majoritatea timpului în cei 64 de ani ai cele de-a Cincea Republici.

După rezultatul catastrofal (4,8%) obținut de candidata partidului, Valerie Pecresse, la prezidențiale, Republicanii par să-și fi revenit, mai ales datorită bunei implantări la nivelul circumscripțiilor, dar chiar și așa este foarte probabil că vor obține cel mai slab rezultat din istoria lor.

Sondajele de opinie plasează LR la 10 – 12% în primul tur, cu o furșetă de 30 – 70 de mandate pentru turul al doilea.

Sistemul electoral, majoritar uninominal cu două tururi, favorizează majoritatea prezidențială, datorită orientării sale centriste, care poate atrage votanți atât din stânga, în cazul confruntării cu RN sau LR în turul al doilea, cât și din dreapta, în confruntările cu Nupes.

În primul tur sunt aleși candidații care întrunesc majoritatea voturilor valabil exprimate, care trebuie să reprezinte peste 25% din numărul celor înscriși pe listele electorale.

În turul al doilea se califică acei candidați care întrunesc în primul tur cel puțin 12,5% dintre înscriși sau, dacă sunt mai puțini de doi care îndeplinesc această condiție, se califică primii doi clasați. În turul al doilea câștigă candidatul care obține cele mai multe voturi, indiferent de procentaj.

După scorurile din sondaje ar trebui ca în multe circumscripții să aibă loc în turul al doilea triunghiulare Împreună – Nupes – RN, dar în condițiile unei prezențe slabe la vot – previzionată la 47%, cea mai scăzută din istorie pentru scrutinul parlamentar – este de așteptat că vor avea loc dueluri Împreună – Nupes, Împreună – RN sau Nupes – RN, cu candidații LR prezenți în circa 100 de circumscripții.

Dacă sprijinitorii președintelui Macron nu reușesc să obțină majoritatea absolută în Adunarea Națională aceasta ar reprezenta o premieră în ultimii 20 de ani de când mandatul prezidențial a fost aliniat cu cel parlamentar și cele două alegeri se desfășoară în succesiune rapidă, mai întâi scrutinul prezidențial, apoi cel parlamentar.

De fiecare dată partidul pro-prezidențial a obținut majoritatea absolută în Adunarea Națională. Dacă Împreună nu reușește să obțină această majoritate atunci ar putea încerca să obțină sprijinul LR. Dar în timpul celei de-a Cincea Republici nu a existat niciun guvern de coaliție post-electorală între partide care nu au stabilit o alianță pre-electorală. LR a declarat însă că este exclus să guverneze împreună cu președintele Macron.

O singură dată, în 1988, a funcționat un guvern minoritar, când PS a guvernat cu sprijinul în parlament al PCF, adoptând în fiecare an bugetul prin angajarea responsabilității în Adunarea Națională și folosind această prerogativă constituțională de 39 de ori în cei cinci ani de mandat. De atunci însă, în urma reformei Constituției din 2008, articolul 49, alineat 3 a fost modificat și angajarea responsabilității este permisă o singură o singură dată pe sesiune, cu excepția proiectelor de lege financiare sau sociale.

Președintele Macron a fost reales cu un scor confortabil în aprilie și a anunțat un program ambițios de reformă, dar dacă alianța pro-prezidențială nu obține majoritatea în Adunarea Națională, acest program ar putea să fie sever amputat sau chiar să rămână la stadiul de promisiune electorală.