Alegeri parlamentare în Germania sub presiunea extremei drepte şi a revenirii la putere a lui Trump / Liderul CDU: „Chiar şi fără americani, locul nostru rămâne în centrul Europei”

Alegătorii germanii au început să voteze duminică dimineaţă în scrutinul pentru desemnarea membrilor parlamentului federal, în care opoziţia conservatoare este creditată cu prima şansă, după o campanie electorală marcată de revenirea la putere a lui Donald Trump şi dominată de ascensiunea extremei drepte, relatează AFP, transmite Agerpres.

Peste 59 de milioane de alegători sunt aşteptaţi să îşi exprime votul până la ora locală 18:00 (17:00 GMT) pentru a-şi alege parlamentarii. Primele sondaje la ieşirea de la urne vor fi publicate la scurt timp după încheierea votului.

Recesiunea economică şi ameninţarea unui război comercial cu Washingtonul, punerea sub semnul întrebării a legăturii transatlantice şi a „umbrelei” americane pe care Berlinul conta pentru a-şi asigura securitatea: „destinul” Germaniei se află în joc, a declarat sâmbătă politicianul conservator Friedrich Merz, liderul Uniunii Creştin-Democrate (CDU), favorit să devină următorul cancelar al Germaniei după alegerile parlamentare.

ltimele sondaje arată că blocul conservator format din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi aliatul său bavarez tradiţional, uniunea creştin-Socială (CSU), ar obţine îi jur de 30% din intenţiile de vot.

Partidul de extremă dreapta „Alternativa pentru Germania” (AfD) poate spera la cel puţin 20% din voturi, de două ori mai mult decât în 2021 şi la un rezultat record.

Pe poziţia a treia s-ar plasa Partidul Social-Democrat (SPD), al cancelarului în exerciţiu Olaf Scholz, cu 15% din preferinţele electoratului german.

Partidul anti-migraţie şi pro-rus AfD şi-a impus temele de campanie, în urma mai multor atacuri sângeroase comise de străini pe teritoriul ţării.

Ultimul astfel de atac a avut loc vineri seara. Un tânăr refugiat sirian este suspectat că a rănit grav un turist cu un cuţit la Memorialul Holocaustului din Berlin. El a vrut să „ucidă evrei”, potrivit justiţiei.

AfD a beneficiat, de asemenea, de sprijinul puternic al anturajului preşedintelui american Donald Trump.

Consilierul lui Trump, Elon Musk, cel mai bogat om din lume, nu a pregetat niciun efort pentru a o promova pe platforma sa X pe lidera AfD, Alice Weidel, candidata la funcţia de cancelar din partea formaţiunii de extremă dreapta.

„AfD!” a postat din nou Musk în noaptea de sâmbătă spre duminică, într-un mesaj însoţit de steaguri germane.

Alegerile parlamentare anticipate au loc în ajunul împlinirii a trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, primită ca o undă de şoc în Germania. Conflictul a întrerupt aprovizionarea ţării cu gaze ruseşti, iar Germania a primit peste un milion de refugiaţi ucraineni.

Pe lângă perspectiva obţinerii păcii în Ucraina fără participarea Kievului şi a europenilor, Germania se teme de impactul asupra economiei sale al creşterii taxelor vamale anunţate de Donald Trump.

Întrebat despre alegerile din Germania, preşedintele american a răspuns cu dezinvoltură urându-i „noroc” aliatului istoric al Statelor Unite, care are „propriile probleme”.

Discursul de la Munchen al vicepreşedintelui american JD Vance, care a îndemnat partidele tradiţionale germane să pună capăt refuzului lor de a guverna alături de extrema dreaptă, a adâncit şi mai mult ruptura dintre Washington şi Berlin.

„Chiar şi fără americani, locul nostru rămâne în centrul Europei”, a declarat vineri Friedrich Merz.

Un „mandat puternic din partea alegătorilor” va permite Germaniei „să-şi asume un rol de lider” în Europa, a promis el.