Alegeri prezidențiale Franța: Care sunt pozițiile candidaților față de conflictul dintre Rusia și Ucraina? Unii o scaldă, alții critică Rusia, în timp ce extremele sunt pro-Rusia

Președintele Emmanuel Macron (La Republique En Marche, centru), care încă nu și-a oficializat candidatura, nu s-a poziționat clar asupra posibilei integrări a Ucrainei în NATO, opțiune care alimentează furia Moscovei. Dar în avionul care l-a dus la Moscova, relatează Le Monde, a scăpat în același timp că o „finlandizare” a țării – adică o formă de neutralitate – era una dintre opțiunile avansate. În timpul conflictului, desigur, el și-a reiterat atașamentul față de integritatea teritorială a Ucrainei.

Intențiile lui Valérie Pécresse (Les Republicains, centru dreapta) sunt mai clare: o integrare a Ucrainei în NATO nu este „pe agendă”, a declarat ea la o întâlnire din 13 februarie, invitând oamenii să dea dovadă de candoare cu Kiev-ul. „Rușilor, a adăugat ea, trebuie să le vorbim ferm”, fluturând amenințarea cu sancțiuni în cazul unei ofensive militare. Dar candidata Republicanilor vrea totuși să dea garanții Moscovei. „Nu vreau să aduc Rusia în Uniunea Europeană, dar cred că ar trebui să ne gândim la o nouă conferință privind securitatea Europei cu țările europene, cu Rusia”, a spus ea la RTL. Ea a vorbit chiar în limba rusă, la France 5, pentru a se adresa „mândrului popor rus” că „începerea unui război cu Ucraina ar fi o greșeală teribilă”.

NATO – scepticii

Vorbind Pe Europe 1, pe 9 februarie, Marine Le Pen (Reunirea Națională, extrema dreaptă) și-a îndreptat săgețile spre Emmanuel Macron, care a ajuns la Moscova „nu ca președintele Franței”, potrivit acesteia, „ci ca micul telegrafist al NATO și al Uniunii Europene”. Le Pen dorește ca Franța să părăsească comanda integrată a NATO pentru că „nu mai pare a fi arbitrul care a fost întotdeauna”. La o întâlnire de la Madrid la sfârșitul lunii ianuarie, ea se distanțase deja de prim-miniștrii Ungariei și Poloniei, precum și de alte partide suveraniste și de extremă dreaptă. Sensibilă la argumentele Kremlinului, candidata RN refuzase să semneze un pasaj din declarația comună, care afirma că „acțiunile militare ale Rusiei la granița de est a Europei ne-au adus în pragul războiului”.

Rivalul ei la extrema dreaptă, Eric Zemmour, a acceptat, de asemenea, cererile Moscovei. „Avem nevoie de un acord de pace, pacificator și pentru asta există o condiție simplă: trebuie să ne angajăm și să ne asigurăm că Ucraina nu va intra niciodată în NATO, a spus el la începutul lunii februarie pe France Inter. Candidatul de extrema dreapta își arăta admirația pentru președintele Rusiei, „un patriot” care „își apară interesele și interesele Rusiei” împotriva Statelor Unite care vin să „înrobească” Europa.

La stânga, unii candidați cer o ieșire din NATO și o logică a nealinierii. „Să nu mai fim aliniați în spatele politicii de război americane și să ne găsim vocea”, a spus Fabien Roussel (Partidul Comunist) la un miting la Marsilia pe 6 februarie. Candidatul comunist pledează pentru „spații de dialog cu Rusia prin întinderea mâinii – o mână fermă, dar o mână deschisă!” El solicită, de asemenea, o „zonă de pace și securitate colectivă” pentru popoarele Europei, inclusiv pentru Ucraina și Rusia.

Pentru Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise, stânga suveranistă) agresorul este NATO. Întrebat de Le Monde despre mobilizarea rusă la granițe, Melenchon a răspuns: „Cine nu ar face același lucru cu un asemenea vecin [Ucraina], o țară legată de o putere care îi amenință continuu?” De asemenea, el favorizează o ieșire din NATO, a spus la France 2 că „noi francezii nu avem niciun interes în [o integrare a Ucrainei], nu ne interesează”, pledând pentru o politică de nealiniere a Franței.

Cei care susțin un răspuns european

„Dar cine amenință Rusia astăzi?”, întreabă agasat Yannick Jadot (Verzii) pe franceinfo. Candidatul ecologist afirmă, dimpotrivă, că „dictatorul Vladimir Putin este cel care amenință democrația în Ucraina”. Declarațiile despre NATO, așadar, nu-l conving. „Asta transmit Zemmour, Le Pen, Mélenchon…”, continuă el, denunțând „politicienii aleși care vor să vasalizeze Franța față de Rusia pentru că resping Uniunea Europeană”. Yannick Jadot mai dorește ca Emmanuel Macron să organizeze un summit european la Kiev, pentru a marca unitatea UE în acest dosar.

Anne Hidalgo (Partidul Socialist), de asemenea, pledează pentru solidaritatea europeană. La sfârșitul lunii ianuarie, candidata socialistă a regretat la RTL că UE a fost „prea pasivă” în acest dosar, când „ar trebui să sprijine aceste popoare din acest fost bloc estic” și „să le recunoască aspirația de a dori să privească din Europa”. Primarul Parisului apără și menținerea Franței în NATO, pledând în același timp la creșterea ponderii acesteia și a Europei. Candidata socialistă este în favoarea sancțiunilor în cazul unei ofensive militare.

Christiane Taubira (diverși stânga) a fost discretă în această chestiune și, prin urmare, poziția ei rămâne de clarificat. „Nu în momentul crizei ajungem să bulversăm echilibrul de putere”, s-a mulțumit să indice câștigătoarea Primarelor Populare pe France 5, regretând insuficiența activității diplomatice „în amonte” și susținând o mai mare implicare a Uniunii Europene.

Sondajele de opinie din luna februarie a dat următoarele intenții de vot pentru primul tur de scrutin programat pe 10 aprilie:

• Emmanuel Macron 23 – 26%
• Marine Le Pen  15 – 18%
• Valerie Pecresse 13,5 – 17%
• Eric Zemmour 13 – 15,5%
• Jean Luc Melenchon 9 – 13%
• Yannick Jadot 4 – 8%
• Fabien Roussel 3 – 5%
• Christiane Taubira 3 – 5%
• Anne Hidalgo 1,5 – 3%