Alegeri prezidențiale Franța: Emmanuel Macron, Marine Le Pen sau niciunul dintre ei în turul 2? Dilemele votanților lui Jean-Luc Melenchon din primul tur

Sâmbătă seara partidul La France Insoumise (LFI, stânga populistă) – Franța Nesupusă – al cărui lider este Melenchon va publica rezultatele sondajului intern cu privire la atitudinea la urne în turul doi de scrutin care-l opune pe președintele Macron (Republica în Mișcare – LREM, centru) lui Marine Le Pen (Reunirea Națională – RN, dreapta populistă).

În primul tur Macron a obținut 27,84% din voturi, urmat de Le Pen cu 23,15% și Melenchon cu 21,95%, ceea ce faceți din votanții liderului LFI ținta de predilecție a celor doi candidați rămași în cursă.

Imediat după ce rezultatele primului tur au devenit clare, Melenchon a luat atitudine: “Niciun vot pentru Le Pen în turul 2!”. Ca atare, în consultarea de pe internet sunt disponibile: absență de la vot, vot alb, vot Macron.

Cel mai recent sondaj IPSOS realizat printre votanții Melenchon din primul tur indica intenții de vot în turul 2 de 37% pentru Macron și 18% pentru Le Pen, dar scorul cel mai ridicat îl constituie abstenționiștii și nehotărâții – 45%.

Votanții LFI sunt în mare măsură tineri sub 35 de ani – categoria unde Melenchon s-a clasat detașat pe primul loc potrivit sondajelor la ieșirea de la urne – și persoane cu venituri mici, categorie unde electoratul său se suprapune parțial cu cel al lui Le Pen.

În scrutinele trecute, în 2002 când Jacques Chirac (UMP – neo-gaullist, centru dreapta) s-a confruntat cu Jean Marie Le Pen, tatăl lui Marine (scor 82% – 18%) și 2017 în primul duel Macron – Marine Le Pen (scor 66% – 34%) a acționat “reflexul de vot republican” sau barajul împotriva extremei drepte.

Acum, pe fondul schimbării de ton, dacă nu neapărat de politici, al lui Le Pen și cu un candidat clar de extrema dreaptă în turul 1 – Eric Zemmour, 7% – acest reflex, ca și opoziția stânga – dreapta, aproape au dispărut din politica franceză.

Scorul extrem de bun al lui Melenchon în primul tur este un motiv de satisfacție al alegătorilor săi, mai ales în perspectiva alegerilor pentru Adunarea Națională ce vor urma după învestirea președintelui ales pe 24 aprilie și care prin triunghiul LREM – RN – LFI introduc o situație complet nouă în peisajul politic francez, cu candidații partidele dreptei și stângii clasice – Republicanii și Partidul Socialist – pulverizate în primul tur.

Alegătorii lui Melenchon nutresc o profundă antipatie față de Le Pen, dar în același nu sunt entuziasmați de Macron, pe care îl privesc drept un candidat al bogaților și al celor în vârstă, așa după cum au arătat sondajele.

Pe de altă parte, diferențele dintre discursul lui Le Pen și cel al lui Melenchon s-au redus considerabil față de acum cinci ani, mai ales în ceea ce privește atitudinea față de NATO și Uniunea Europeană, ambii privilegiind suveranismul, față de internaționalismul lui Macron.

Așa încât atitudinea unui votant Melenchon pentru turul doi poate fi rezumată astfel, potrivit politologului Erwan Lecoeur: „De ce m-aș duce să votez pentru Emmanuel Macron în timp ce Marine Le Pen se apropie de LFI cu privire la opțiunile noastre față de războiul din Ucraina, față de NATO, față de pensii, sau pe tema referendumului de inițiativă cetățenească (RIC) promovat de Vestele Galbene (mișcare de protest anti-Macron în 2019, n.r.)?”.

Toate cele 14 sondaje de opinie realizate după turul 1 l-au dat în frunte pe Macron cu un scor de 53,4%, față de 46,6% pentru Le Pen. Dar chestiunea esențială este până la urmă participarea la vot la doilea tur de scrutin și disponibilitatea electoratului lui Melenchon de a alege între ceea ce percepe în mod clar între două rele.