Alegeri prezidențiale Franța: Marine Le Pen și Uniunea Europeană – schimbare de atitudine sau doar moderare de limbaj?

Candidata partidului Reunirea Națională (RN, dreapta populistă) și-a prezentat miercuri politica în privința UE: “Frexit nu este proiectul nostru, vrem să reformăm Uniunea Europeană din interior. Europa este acolo unde ne aflăm, suntem europeni. Nimeni nu contestă necesitatea unei organizări între națiuni, ci forma pe care o ia această organizare este cea care ne face să ne despărțim.” a spus Le Pen.

Este o schimbare radicală de abordare față de 2017, când s-a confruntat tot cu Emmanuel Macron (Republica în Mișcare – LREM,  în turul al doilea al prezidențialelor, unde a pierdut la scor (34% – 66%). Atunci ea a avut ca politică declarată ieșirea Franței din moneda unică europeană, euro. Ea a recunoscut de fapt după alegeri că acea propunere i-a afectat șansele de alegere. Acum renunțarea la moneda euro a fost pur și simplu abandonată.

Le Pen nu mai vorbește de ieșirea Franței din UE, o propunere moștenită de la tatăl ei, Jean Marie Le Pen, după preluarea șefiei partidului în 2010. Acum ea vorbește în programul ei electoral despre transformarea UE într-o Alianță Europeană a Națiunilor. Ea pune acum accentul pe cooperare și negocierea de tratate europene alternative.

De pildă, dacă ea vorbea în 2017 despre suspendarea tratatului Schengen privind libera circulație a persoanelor acum ea vorbește de renegociere.

„Este evident că astăzi, având în vedere compoziția Uniunii Europene și funcționarea acesteia, este destul de dificil de preconizat obținerea unanimității în ceea ce privește capacitatea de a recâștiga controlul deplin al frontierelor noastre”, recunoștea Le Pen în 2021.

Acolo unde, pe fond, Le Pen preconizează schimbarea pe fond a relației Franței cu UE este contestarea precedenței pe care dreptul european o are asupra celui intern. Iar această prioritate se referă nu doar la imigrație, ci la toate domeniile care “să permită Franței să concilieze angajamentul său european cu păstrarea suveranității și apărarea intereselor sale”, după cum este menționat în programul său electoral.

Problema pe care o are Le Pen cu această politică este că ea duce la încălcarea tratatelor semnate și ratificate de Franța și care ar fi inacceptabilă pentru celelalte state membre UE. Iar în astfel de cazuri se declanșează procedura de “infringement – încălcare”, aplicată recent Poloniei ca sancțiune a reformei justiției, considerată contrară dreptului comunitar.

Un astfel de exemplu pentru Le Pen ar fi prioritatea cetățenilor francezi pentru accesul la piața muncii și locuințe sociale, o propunere care contravine clar tratatelor europene. În sfârșit, propunerea sa de a reduce cu 5 miliarde de euro contribuția la bugetul european pe 2021 – 2027 ar constitui o altă încălcare a angajamentelor europene care ar stârni o reacția imediată din partea celorlalte state membre.

În concluzie, candidata RN și-a moderat tonul față de 2017 în chestiunea relației Franței cu UE și nu mai dorește ieșirea din Uniune și euro, dar noile sale propuneri sunt în mod clar incompatibile cu apartenența la UE și președintelui Macron, contracandidatul ei la președinția Republicii, nu-i va fi greu să scoată în evidență contradicția între forma atitudinii lui Le Pen – nouă – și esența ei – veche.

Cele 12 sondaje de opinie realizate după primul tur de scrutin din 10 aprilie dau o intenție de medie de vot de 53,2% pentru Macron, față de 46,8% pentru Le Pen.