ANALIZĂ Dezbaterea televizată decisivă din Franța: Emmanuel Macron a contrat-o pe Marine Le Pen pe tema împrumutului din Rusia. Confruntare pe tema ecologiei: ”climato-sceptică” vs. ”climato-ipocrit”

Președintele Macron (Republica în Mișcare – LREM, centru) și Le Pen (Reunire Națională – RN, dreapta populistă) au dezbătut timp de aproape trei ore chestiuni ca nivelul de trai, relațiile internaționale, vârsta de pensionare, criza din sănătate, securitatea și justiția, instituțiile și imigrația.

Spre deosebire de acum cinci ani când Macron a câștigat net și a apoi a obținut victoria cu 66% – 34% în turul al doilea, de data aceasta dezbaterea a fost mult mai echilibrată și s-a desfășurat într-un cadru așteptat: președintele exercițiu a petrecut aproape jumătate din timp demontând programul contra-candidatei sale, din poziția celui care timp de cinci ani cunoaște realitatea din postura celui care a fost la guvernare, alunecând uneori într-un ton profesoral, ușor arogant. Le Pen a criticat ceea ce a prezentat nerealizările președintelui în cei cinci ani de guvernare.

O bună parte a dezbaterii s-a desfășurat pe chestiuni mai degrabă tehnice, cum ar fi plafonarea prețurilor la energie, reducerea sau nu a TVA la articolele de bază, revalorizarea salariilor personalului medical și al profesorilor, vârsta de pensionare – Macron trecere treptată de la 60 la 65 de ani, Le Pen maximum 60 – 62 de ani, politica energetică (unde Le Pen e o mare adversară a turbinelor eoliene), încălzirea globală (Macron a numit-o pe Le Pen climato-sceptică, iar Le Pen l-a numit pe Macron climato-ipocrit), etc.

Uneori dezbaterea a arătat ca o înfruntare a unor candidați la funcția de prim ministru, dar acesta este sistemul francez, cu un președinte omnipotent, care prezidează toate ședințele de guvern și al cărui prim ministru este adeseori un fel de șef de cabinet cu puteri limitate, care în plus are și o responsabilitate politică în fața parlamentului.

Momentele cele mai animate ale dezbaterii au fost și cele mai așteptate: Macron care i-a reamintit de împrumutul în 2015 al partidului RN la o bancă rusească și propunerea de interzicere de către Le Pen al portului vălului islamic în public.

Le Pen, care se aștepta la acuzația de a fi pro-Putin și faptul că a recunoscut în 2014 anexarea de către Rusia a Crimeii a replicat că partidului ei i-a fost imposibil să obțină un credit în Franța și i-a reamintit că l-a primit pe președintele Rusiei chiar în 2019 cu onoruri. La care Macron i-a răspuns că l-a tratat ca pe un șef de stat, nu ca pe un bancher față de care ai o datorie.

În chestiunea vălului islamic Le Pen a confirmat că în calitate de președinte ar iniția o lege de interzicere a portului în public acestui însemn pe care l-a denumit o impunere de către islamiști femeilor, la care Macron a replicat că Franța ar fi prima țară din lume care ar face așa ceva și că atunci ar trebui interzis portul tuturor simbolurilor religioase în public, cum ar fi de pildă kippa (calota evreiască). El a adăugat că o astfel de lege ar fi imposibil de pus în practică, întrebând-o de câți polițiști ar fi nevoie să alerge pe străzi după femei cu văl islamic.

Aici le Pen a dat apă la moară acelora care o acuză că schimbarea ei este una cosmetică în ultimii cinci ani și că de fapt este aceeași politiciană de extrema dreaptă. Spre sfârșit, la chestiunea imigrației ea a repetat promisiunea de a convoca un referendum în toamnă în care să fie repatriată politica de imigrație de la Uniunea Europeană, precum și introducerea preferinței naționale pentru cetățenii francezi față de străini. Macron, în mod previzibil a contrat-o spunând că aceasta ar contrazice regulile pieței unice europene și i-a cerut în mai multe rânduri să se gândească la numeroșii francezi care trăiesc în celelalte state ale UE.

Le Pen s-a prezentat ca o patriotă, termen pe care l-a folosit în mai multe contexte, inclusiv cel economic și a încercat să-l picteze pe Macron ca un președinte al narilor orașe și al celor bogați, care întreține diviziunile în societate, dar era evident că se adresa cu precădere celor din orașele mici și celor din mediul rural, ca și celor cu venituri mai mici și muncitorilor, categorii care au potrivit rezultatelor și sondajelor de opinie au plasat-o pe primul loc în turul 1.

În concluzie, o dezbatere care nu a produs un învingător prin K.O., situație care este mai degrabă în avantajul lui Macron, care în sondajele de opinie are un avans de 8 – 13%, cu tendințe de creștere în ultimele zile. Joi și vineri sunt ultimele două zile de campanie electorală și Le Pen are probabil nevoie de un miracol politic ca să răstoarne această situație, mai bună decât acum cinci ani, dar nu suficientă ca să aibă șanse mari de victorie duminică.