Alegeri prezidențiale în Brazilia într-un climat de încordare fără precedent: Jair Messias Bolsonaro contra Luis Ignacio “Lula” da Silva, dreapta contra stânga într-o țară profund divizată

Duminică 2 octombrie aproape 148 de milioane de alegători, într-o țară cu o populație totală de 215 milioane, sunt chemați la urne pentru a vota în primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în care președintele ales în 2018, Bolsonaro (Partidul Liberal, PL), este într-o poziție defavorabilă potrivit sondajelor de opinie în fața principalului său contra-candidat, “Lula” da Silva (Partidul Muncitoresc, PT).

Campania electorală a divizat Brazilia și a stârnit temeri cu privire la tulburări sociale majore în cazul în care Bolsonaro refuză să recunoască rezultatul scrutinului dacă este învins, așa cum a declarat de mai multe ori în cursul campaniei electorale.

Ales în 2018 cu 55% din voturi, Bolsonaro, un fost căpitan în armată, acum în vârstă de 67 de ani, a introdus inițial politici liberale în economie și în timpul pandemiei de Coronavirus a refuzat să adopte măsuri restrictive. În Brazilia peste 686.000 de oameni au murit de Covid, locul 2 după Statele Unite ca număr absolut și locul 3 după Peru și Indonezia ca rată a mortalității. Bolsonaro mai este acuzat că a nesocotit avertismentele cu privire la despăduririle din zona amazoniană, negând efectul acestora asupra încălzirii globale. El s-a declarat un campion al luptei împotriva socialismului și comunismului.

Lula, în vârstă de 76 de ani, a fost președinte între 2003 și 2010 și este exact opusul lui Bolsonaro. Acuzat de corupție, el a fost arestat în 2018, dar exonerat de justiție în 2019, ceea ce i-a permis să candideze din nou, Lula este un activist social și ecologist, adept al respectării de către Brazilia al obligațiilor sale internaționale, inclusiv în domeniul combaterii încălzirii globale.

Bolsonaro are sprijin majoritar în jurul creștinilor evanghelici (denumire folosită în Brazilia pentru cei care nu sunt de religie catolică), al căror număr a crescut rapid în ultimele decenii, ajungând la circa 1/3 din populație, în timp ce Lula este mai popular printre catolici (care constituie ceva mai mult de jumătate din populație). Bolsonaro este mai popular în sudul și vestul țării și în rândul celor cu venituri mai mari, în timp ce fieful lui Lula este în nordul Braziliei, el fiind popular printre oamenii cu venituri mici.

Sondajele de opinie au indicat în mod constant un avans al lui Lula, de până la 13 puncte, dar este probabil că va fi nevoie de un al doilea tur de scrutin pe 30 octombrie, dată fiind prezența în primul tur a mai multor candidați care vor face dificilă depășirea procentului de 50% de către Lula sau Bolsonaro.

Problema se pune ce va face Bolsonaro dacă este învins la un scor strâns? Va încerca el să-l imite pe prietenul său Donald Trump, care a încercat să se agațe de putere după înfrângerea sa din alegerile prezidențiale din Statele Unite din noiembrie 2020? În ecuația politică din Brazilia riscă să-și facă apariția armata, care a condus țara între 1964 și 1985. Bolsonaro, el însuși ofițer de armată în acea perioadă, și-a exprimat în mai multe rânduri admirația pentru regimul militar din acea perioadă.

În orice caz, perspectiva unei crize constituționale în cea mai mare țară a Americii latine a creat îngrijorare pe plan internațional, în primul rând în Statele Unite, unde Senatul a adoptat o rezoluție cu vot bipartizan, în care “îndeamnă guvernul Braziliei să se asigure că alegerile din octombrie 2022 se vor desfășura într-un mod liber, corect, credibil, transparent și pașnic care să permită tuturor cetățenilor Braziliei să își exercite dreptul la vot; și solicită guvernului Statelor Unite să continue să se pronunțe împotriva eforturilor de a incita la violență politică și de a submina procesul electoral din Brazilia și să tragă la răspundere guvernul Braziliei pentru respectarea drepturilor cetățenilor Braziliei în concordanță cu obligațiile internaționale și cu Constituția Republicii Federative a Braziliei; să recunoască imediat rezultatul alegerilor din Brazilia, în cazul în care observatorii internaționali și organizațiile internaționale consideră că alegerile respective au fost libere și corecte; și 1să clarifice fără echivoc faptul că Statele Unite consideră că asistența bilaterală a Statelor Unite pentru Brazilia se bazează pe angajamentul istoric și continuu al guvernului și al poporului brazilian față de principiile democratice și drepturile omului și va revizui și să reconsidera relația dintre Statele Unite și orice guvern care ajunge la putere în Brazilia prin mijloace nedemocratice, inclusiv printr-o lovitură de stat militară; și se va asigura că asistența de securitate a Statelor Unite și alte forme de asistență bilaterală a Statelor Unite pentru Brazilia rămân conforme cu legile relevante ale Statelor Unite referitoare la tranziția pașnică și democratică a puterii, inclusiv restricțiile de lungă durată privind furnizarea de asistență de securitate în cazul unei lovituri de stat militare.”

Electoratul brazilian alege duminică și 27 dintre cei 81 de membri ai Senatului federal, toți cei 513 membri ai Camerei Deputaților a federației, guvernatorii și legislaturile din cele 27 de state care compun federația braziliană.