Alegeri prezidenţiale în Croaţia: Exit-poll-urile arată o victorie zdrobitoare a preşedintelui aflat la sfârşit de mandat Zoran Milanovic / Candidatul de pe locul 2 a obţinut doar 22% din voturi

Preşedintele croat aflat la sfârşit de mandat, Zoran Milanovic, se îndreaptă spre o victorie zdrobitoare în al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, cu 77,8% din voturi, potrivit primelor sondaje la ieşirea de la urne, informează agenţiile de presă internaţionale, transmite Agerpres.

Milanovic, căruia i-a lipsit foarte puţin ca să câştige alegerile încă din primul tur, s-a clasat în turul doi mult în faţa candidatului HDZ, partidul conservator al puterii, Dragan Primorac, care a obţinut doar 22% din voturi.

Acest rezultat constituie o nouă lovitură dură pentru HDZ şi premierul Andrej Plenkovic, vechi rival politic al lui Milanovic, după un scandal de corupţie foarte mediatizat în noiembrie.

Chiar dacă puterile preşedintelui sunt limitate, el este perceput de croaţi drept un garant al echilibrelor politice. De asemenea, scrutinul are loc în timp ce această ţară, cu 3,8 milioane de locuitori şi membră a Uniunii Europene, se confruntă cu cea mai ridicată rată de inflaţie din zona euro, o corupţie endemică şi o penurie de mână de lucru.

Fostă republică iugoslavă, Croaţia a fost guvernată în principal de HDZ după proclamarea independenţei sale în 1991. Însă Milanovic, fost premier de stânga, a preluat preşedinţia ţării în 2020 cu sprijinul principalului partid de opoziţie, social-democraţii (SDP).

Personalitate-cheie a scenei politice din Croaţia de peste două decenii, el a făcut în mod frecvent uz de o retorică populistă, criticând în mod regulat responsabili europeni şi locali.

Duminică, după ce a votat la Zagreb şi şi-a exprimat încrederea în victoria sa, el a criticat din nou Bruxellesul, „în multe privinţe autocratic şi nereprezentativ”, potrivit lui.

„Milanovic este un fel de omnivor politic”, explică pentru AFP analistul politic Zarko Puhovski, afirmând că preşedintele este considerat de mulţi drept „singura contrapondere, cel puţin simbolică, la guvernul şi puterea lui Plenkovic”.

Stilul lui Milanovic a făcut să crească popularitatea sa şi a contribuit la atragerea sprijinului alegătorilor de dreapta.

Rivalul său, Dragan Primorac, 59 de ani, fost ministru al educaţiei şi ştiinţelor revenit în politică după 15 ani de absenţă, a făcut campanie ca un unificator al Croaţiei, insistând pe patriotism şi valorile de familie. „Mesajul meu este mereu acelaşi: Croaţia trece pe primul loc pentru mine”, a declarat el după ce a votat la Zagreb.

Milanovic a condamnat invadarea Ucrainei de către Rusia, dar a criticat şi sprijinul militar al Occidentului pentru Kiev. El se afişează drept un opozant ferm faţă de un program ce ar presupune ca soldaţi croaţi să ajute la formarea de trupe ucrainene în Germania.

Aceasta i-a atras lui Milanovic acuzaţii din partea HDZ că este „o marionetă prorusă”.

„Apărarea democraţiei nu constă în a spune tuturor celor care nu gândesc ca voi că sunt ‘jucători ruşi'”, a răspuns el duminică în faţa jurnaliştilor.

La rândul lor, tinerii croaţi şi-au exprimat frustrarea în faţa lipsei de discuţii între liderii politici pe probleme care îi interesează, precum locuinţele sau nivelul de trai al studenţilor.