Alegeri prezidențiale în Macedonia de Nord: Candidata dreptei obține aproape 40% din voturi în primul tur de scrutin

Candidata dreptei conducea miercuri seară în Macedonia de Nord, cu aproape 40% din voturi, potrivit rezultatelor parțiale, în primul tur al alegerilor prezidențiale a căror campanie s-a axat pe o chestiune crucială pentru viitorul țării: acceptarea sau nu a condițiilor impuse de Uniunea Europeană pentru aderare, transmite agenția AFP, citată de boursorama.com.

Gordana Siljanovska-Davkova, care se afla în fruntea sondajelor, a obținut 39,97% din voturi după numărarea a 90% din buletinele de vot, a anunțat miercuri seara, târziu, comisia electorală.

„Acest rezultat este cu siguranță incredibil de inspirant pentru mine. Sunt sigură de un lucru: ceea ce am promis, voi face în felul meu”, a reacționat ea. „Acesta este începutul unei noi ere”.

Pe locul doi s-a clasat actualul președinte social-democrat Stevo Pendarovski cu 19,90% din voturi. Al doilea tur de scrutin va avea loc pe 8 mai.

„Am sperat la o diferență mai mică, dar mâine este o altă zi”, a declarat el în cursul serii. „Sarcina mea este de a promova Europa în care cred, un stat care nu este izolat, care va fi integrat în Europa”.

De ani de zile, viața politică din acest stat balcanic de 1,8 milioane de locuitori a fost blocată în discuții privind respectarea sau nu a cerințelor UE și mai ales ale Bulgariei vecine.

Bulgaria a insistat mai întâi ca limba macedoneană să fie considerată un simplu dialect bulgar, lucru pe care Skopje l-a refuzat. Apoi a cerut ca minoritatea bulgară să fie inclusă în Constituție, cu riscul de a face să deraieze negocierile în vederea aderării Macedoniei de Nord la Uniunea Europeană.

Cei doi candidați principali la președinția acestei țări – care a trebuit deja să își schimbe numele pentru a pune capăt unui conflict cu un alt vecin, Grecia – nu sunt de acord asupra răspunsului pe care trebuie să-l dea Bruxelles-ului.

Stevo Pendarovski vrea imediat să revizuiască Constituția pentru a avansa negocierile cu UE în vederea integrării.

Gordana Siljanovska-Davkova, susținută de principalul partid de dreapta VRMO-DPMNE, vrea să aștepte ca țara sa să devină membră a UE înainte de a modifica legea fundamentală.

„Dacă tot ce ar trebui să facem pentru a adera la Uniunea Europeană ar fi să revizuim Constituția, am fi deja acolo”, a afirmat în timpul campaniei electorale această femeie în vârstă de 71 de ani, promițând să nu „uite de interesele naționale”.

„Să unim națiunea”, a spus ea la ultimul său miting de campanie. „Numai împreună putem deveni mândri. Și, mai presus de toate, să facem din acest mic stat un stat european respectat”.

Prezența la vot

Primul tur de scrutin a fost marcat și de o creștere cu 8 puncte a prezenței la vot în comparație cu primul tur de scrutin din 2019: 49,75% dintre alegători s-au prezentat la urne.

Susținerea celorlalți 5 candidați la alegeri va fi cealaltă miză a celui de-al doilea tur de scrutin.

Printre aceștia se numără doi candidați din partea minorității albaneze – care reprezintă aproximativ un sfert din populație: Bujar Osmani, ministrul afacerilor externe și candidat din partea partidului albanez DUI, s-a clasat pe locul al treilea, cu 13,68% din voturi. Arben Taravari, susținut de o coaliție de trei partide numită „Vlen” („Merită”), a obținut 9,6%.

Pe lângă faptul că a reprezentat un referendum asupra poziției de adoptat față de UE, primul tur de scrutin a fost, de asemenea, o oportunitate de a determina raportul de forțe între diferitele partide înainte de 8 mai, data la care vor avea loc atât al doilea tur, cât și alegerile parlamentare.

Dar pentru mulți cetățeni, este vorba în primul rând de a pune capăt fugii tinerilor.

„Situația este din ce în ce mai nesustenabilă, tinerii pleacă și ne întrebăm cine va rămâne aici”, spune Sanja Jovanovic-Damjanovska, angajată în administrația publică. „Sper că oricine va câștiga va lucra pentru a ne îmbunătăți nivelul de trai”.

„Vreau ca Macedonia să se alăture Europei, pentru ca noi să avem locuri de muncă”, mărturisește Faik Kurtis, tâmplar. „Nu vreau ca tinerii să plece în străinătate, vreau ca ei să rămână aici, în țara lor”.