Alegeri Turcia 2023: Apartenența religioasă a candidatului opoziției Kemal Kilicdaroglu la minoritatea alevită, un avantaj sau o piedică în calea alegerii sale ca președinte?

Printre sutele de mii de pelerini care vizitează în fiecare an mormântul lui Haci Bektaș Veli se numără și Kemal Kilicdaroglu, cel care îl va înfrunta pe președintele Erdogan la alegerile din Turcia din 14 mai, relatează trimisul special al cotidianului Times la Hacibektaș.

Sub o cupolă înaltă împodobită cu fresce, trei femei stau la picioarele unui sarcofag acoperit cu o țesătură verde. Cu ochii închiși, capetele descoperite și mâinile drepte așezate deasupra inimii, ele au început să se roage, repetând incantații într-o incantație ritmată. Mormântul misticului din secolul al XIII-lea, care a venit în Anatolia din ceea ce este acum Iranul, este clasificat oficial ca muzeu, nu ca loc de cult. Cu toate acestea, pentru aleviți, cea mai mare minoritate religioasă a țării, care reprezintă un sfert din populație, acest loc este sacru.

Înainte de săptămâna trecută, Kilicdaroglu, în vârstă de 74 de ani, abia dacă își menționa credința. Cu toate acestea, unii adversari au profitat de ea. Adepții conservatori ai islamului sunnit, religia majoritară în Turcia, îi consideră pe aleviți, care sunt mai strâns legați de islamul șiit, drept apostați. Bărbații și femeile se roagă împreună în cemevi, casele de cult alevite. Nu există un cod vestimentar impus femeilor, iar alcoolul este permis – străzile din jurul sanctuarului din Hacibektas sunt presărate cu baruri și magazine care vând alcool.

Ocazional, aleviții au fost ținta unor violențe; în 1993, 37 de intelectuali au fost uciși când islamiștii au incendiat un hotel în care aceștia organizau o conferință în provincia anatoliană Sivas. Luna trecută au avut loc o serie de atacuri asupra asociațiilor alevite din Ankara. Deși Erdogan apără în mod public drepturile minorităților, el promovează, de asemenea, o versiune conservatoare, uneori intolerantă, a islamului sunnit care poate cădea în bigotism în rândul susținătorilor săi.

Într-un videoclip pe rețelele de socializare, Kilicdaroglu a abordat în cele din urmă această problemă. „Eu sunt alevit. Sunt un musulman sincer. Vin de la Dumnezeu”, a spus el. „Cu toții putem alege să fim buni, cinstiți, etici, să avem o conștiință și să fim drepți”. Opoziția este în mare parte exclusă din mass-media principală controlată de aliații lui Erdogan, dar videoclipul a fost vizionat de 30 de milioane de ori pe Twitter. Pe Instagram, o femeie din Turcia a răspuns: „Sunt o femeie acoperită cu văl, kurdă, sunnită și votez pentru prima dată. Vă mulțumesc că uniți și nu dezbinați”. Comentatorii pro-Erdogan au replicat cu insulte la adresa aleviților și au acuzat opoziția că încearcă să instituie un „guvern minoritar”, o referire voalată la regimul lui Bashar al-Assad, vecinul din Siria, care aparține sectei șiite Alawi, asemănătoare, dar nu identică cu aleviții din Turcia.

Kilicdaroglu a încălcat un tabu. Kemal Ataturk, fondatorul republicii turce moderne, a încercat să îl alunge pe Dumnezeu din viața publică, luând măsuri drastice împotriva multitudinii de secte din Anatolia și instaurând o ordine seculară, deși una în care islamul sunnit era definit ca religie națională. Loja Bektași înființată de Haci Bektaș Veli a fost închisă în 1925 și jefuită; a fost redeschisă ca muzeu abia în 1967.

Schisma are ecou în politica turcă. Ordinele sunnite conservatoare au fost, de asemenea, interzise de Ataturk, dar au supraviețuit în clandestinitate și au revenit în ultimele patru decenii. Înainte de 2002, când partidul Dezvoltare și Dreptate (AKP) al lui Erdogan a preluat prima dată puterea, cei care s-au implicat în politică au susținut partidele naționaliste de dreapta. În ultimele două decenii, însă, aceștia l-au susținut aproape în mod uniform pe Erdogan, un musulman pios care a readus religia în stat.

Cele mai puternice și mai cunoscute dintre ordinele sunnite au fost guleniștii, adepții clericului Fethullah Gulen. Aceștia au ocupat poziții cheie în stat și au fost acuzați de organizarea unei tentative de lovitură de stat în 2016. În prezent, guleniștii sunt clasificați ca grup terorist interzis și au fost epurați pe scară largă, dar golul a fost umplut de alte secte religioase radicale care au fost instalate în ministere și instituții de stat.

Ordinele sunnite sunt puternice în locuri conservatoare din punct de vedere religios, cum ar fi Nevșehir, provincia din Anatolia interioară în care se află Hacibektaș. Aceasta i-a oferit lui Erdogan 68% din voturi la ultimele alegeri prezidențiale din 2018, în timp ce AKP și partenerul său de coaliție, partidul naționalist MHP, au obținut 71% la scrutinul parlamentar.

Centrul orașului Nevsehir este împânzit de fundații de studiu religios ale sectelor, prin intermediul cărora acestea recrutează noi membri. Hacibektaș, o localitate de 10.000 de locuitori, situat la 30 de kilometri distanță, este una dintre singurele două enclave alevite controlate de opoziție din provincie. Dar opoziția spune că trecutul alevit al lui Kilicdaroglu nu este în sine cel mai mare obstacol cu care se confruntă aici. Mai degrabă, în ultimii 20 de ani, Erdogan s-a folosit de ordinele religioase și de distribuirea de ajutoare sociale specifice pentru a se integra în țesătura societății anatoliene. Ajutoarele sunt deturnate către districtele care votează pentru AKP, în mare parte cele în care populația este sunnită conservatoare. Districtele alevite, care tind să voteze pentru opoziție, sunt neglijate. În Hacibektaș, opoziția umple golul: Consiliul municipal din Istanbul, care este controlat de opoziție, a finanțat facilități publice, cum ar fi un loc de joacă și un centru educațional. În provinciile afectate de cutremurele din februarie, multe sate alevite au rămas fără ajutor.

Nezir Akyesilmen, profesor de relații internaționale la Universitatea Selcuk, a declarat că Erdogan are încredere în sectele sunnite. „El le consideră ca fiind curtea din spate a partidului și plasează mulți dintre ei în funcții publice și de conducere. Unele instituții publice sunt împărțite între secte. Când un susținător al unei secte se află într-o poziție de nivel înalt într-o instituție, acesta încearcă apoi să recruteze oameni din propria sectă. Și acest ciclu se repetă”, a declarat Akyesilmen.

Una dintre cele mai mari întrebări înainte de alegerile de luna viitoare este dacă opoziția poate elimina acest clivaj în vastul interior anatolian al Turciei. Reputația sectelor a fost afectată de relația de nepotism pe care au avut-o cu guvernul lui Erdogan în ultimii ani, iar alegătorii mai tineri sunt mult mai puțin predispuși decât părinții lor să se intereseze de alevismul lui Kilicdaroglu, spun analiștii.

„Erdogan a urmat o politică activă pentru a dezvolta o generație și o societate mai religioase, mai ales după 2010. Unele dintre aceste politici au fost cu siguranță pentru a mulțumi grupurile religioase care l-au votat. Dar în punctul în care am ajuns, cred că noua generație nu s-a transformat așa cum a vrut Erdogan”, a declarat Volkan Ertit, expert în sociologie religioasă la universitatea din Adana.

Kilicdaroglu a organizat deja un miting în orașul Konya, aflat în apropiere, unde a fost bine primit. El s-a adresat susținătorilor din Nevsehir miercurea trecută. Dar oficialii din filiala locală a CHP, partidul social democrat secular înființat de Ataturk, pe care îl conduce Kilicdaroglu, spun că se confruntă cu o bătălie grea. „Cetățenii sunt speriați, foarte speriați. Le este frică să vorbească cu noi atunci când ieșim în stradă. Ei se gândesc că și-ar putea pierde locul de muncă sau că nu vor mai putea găsi unul”, a declarat Tayfun Ceyhan, șeful filialei Nevsehir a CHP. „Ei văd cum oamenii ajung la închisoare – jurnaliști, politicieni. În ultimii 10 ani, acest lucru se transformă într-un stat cu un singur partid.”

Pe străzi, diviziunea este clară. În Hacibektaș, un șofer de taxi spune că s-a săturat de Erdogan. „Douăzeci de ani cu un singur lider – este prea mult”, a spus el. „Economia este proastă. Avem nevoie de cineva cu idei noi”.

Omer Onal, proprietarul unui magazin de produse naturiste, are o părere foarte diferită. „Nu există nicio problemă economică, nicio criză. Erdogan a dezvoltat țara în ultimii 20 de ani și oamenii sunt foarte mulțumiți de el”, a spus el. „Sunt absolut sigur că va câștiga din nou”.