Alegeri Turcia 2023: Cine sunt candidații la președinție și la alegerile parlamentare din 14 mai?

Pe 14 mai are loc primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale, al doilea astfel de scrutin desfășurat prin vot direct după cel din 2018, urmare a modificării Constituției în 2017 care a introdus sistemul prezidențial.

Președintele Recep Tayyip Erdogan candidează pentru un al doilea mandat de cinci ani, fiind susținut de Alianța Poporului, formată din cinci partide, în frunte cu Partidul Dreptății și Dezvoltării (AKP, conservator islamist), aflat la putere fără întrerupere din 2002, cu principal aliat Partidul Mișcării Naționaliste (MHP, ultranaționalist) condus de Devlet Bahceli.

Principalul său contra-candidat este Kemal Kilicadaroglu, susținut de Alianța Națiunii formată din șase partide, în care principalul partid este Partidul Republican al Poporului (CHP, social democrat și secular), condus de Kilicdaroglu însuși, care are ca principal aliat Partidul Bun (IYI, naționalist moderat și secular), condus de Meral Akșener.

În cursă s-au înscris și doi candidați minori. Muharrem Ince, liderul Partidului Patriei (MP), desprins din CHP în 2021, inițial ca o mișcare de protest împotriva lui Kilicdaroglu, acuzat de trădare a principiilor fondatoare ale părintelui Turciei – Mustafa Kemal Ataturk. În sfârșit, Sinan Ogan candidează din partea Alianței Străbune, care reunește cinci partide, în frunte cu Partidul Victoriei (ZP), condus de Ogan, care a fost exclus din MHP cu care împărtășește același extremism naționalist.

Sondajele de opinie indică în general intenții de vot de 40 – 50% pentru cei doi candidați de frunte și un rezultat foarte strâns într-un eventual tur 2 care ar avea loc pe 28 mai. Ince are intenții de vot de 4 – 9%, iar Ogan de 2 – 4%.

Potrivit Constituției amendate în 2017 președintele Turciei numește și conduce guvernul, funcția de prim-ministru fiind atunci desființată. Kilicadoglu a promis revenirea la un sistem parlamentar în caz de victorie.

Pe 14 mai au loc și alegeri pentru cele 600 de mandate ale Marii Adunări Naționale, parlamentul unicameral al Turciei. Reprezentarea este proporțională, cu scrutin de listă regional și prag național de intrare în parlament. Partidele din cele două mari alianțe prezintă liste separate și se așteaptă ca cinci dintre ele să treacă pragul electoral: AKP, CHP, IYI, MHP și Alianța Muncii și Libertății (EOI), denumirea sub care candidează Partidul Democrat al Poporului (HDP, minoritatea kurdă), care are drept co-președinți pe Mithat Sancar și Pervin Buldan. Kurzii numără circa 15 milioane din cei 85 de milioane de locuitori ai Turciei.

Este posibil, poate chiar probabil, ca EOI să dețină balanța puterii între Alianța Poporului și Alianța Națiunii, în noul parlamentcare poate trece cu majoritatea membrilor săi peste un veto prezidențial.