Alegeri Turcia 2023: Puterea reduce la tăcere criticii online înaintea scrutinelor prezidențial și parlamentar din 14 mai

Când o bombă a explodat anul trecut în inima Istanbulului, omorând șase persoane și rănind peste 80, Selcuk Ada a făcut ceea ce fac de obicei jurnaliștii în situații de criză: a început să scrie pe Twitter, relatează Thomson Reuters Foundation.

„Au început campania electorală”, a scris el pe Twitter, referindu-se la faptul că guvernul Turciei a dat vina pentru atac pe militanții kurzi. Organizațiile separatiste PKK și Forțele Democratice Siriene (SDF) conduse de YPG au negat implicarea.

Curând, trolii pro-guvernamentali l-au inundat cu atacuri pe rețelele de socializare. Site-ul său a fost piratat. Familia sa a fost insultată, iar afacerea prietenului său a fost amenințată cu închiderea. Apoi a venit un apel de la poliție.

„Sunteți anchetat și trebuie să veniți la sediul poliției pentru a depune mărturie”, își amintește Ada că a auzit la telefon. „Am întrebat de ce, iar el mi-a spus: «Ești anchetat din cauza legii dezinformării»”, a declarat el pentru Thomson Reuters Foundation.

Ada a spus că a fost reținut câteva ore înainte de a fi eliberat și că procuratura încă îl investighează în temeiul unei legi stricte privind presa și „dezinformarea” din mass-media socială, adoptată în octombrie anul trecut.

Cazul său face parte dintr-un efort din ce în ce mai mare de a reduce la tăcere disidența online și de a împiedica activitatea activiștilor și jurnaliștilor înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare istorice de la sfârșitul săptămânii, avertizează activiștii pentru drepturile omului.

Președintele Recep Tayyip Erdogan se va confrunta cu cea mai dificilă provocare politică de până acum în momentul votului, opoziția având cea mai bună șansă de a pune capăt celor două decenii de putere și de a inversa politicile sale.

Alegerile cu miză mare vor decide nu numai cine conduce Turcia, ci și cum este guvernată, încotro se îndreaptă economia sa și forma politicii sale externe.

„Guvernul Turciei și-a accelerat eforturile de a impune cenzura și de a înăspri controlul asupra rețelelor sociale și a site-urilor independente de știri online înainte de aceste alegeri”, a declarat Deborah Brown, cercetător principal în domeniul tehnologiei la Human Rights Watch, într-o declarație din această săptămână.

Ca urmare, „oamenii nu mai scriu deloc pe Twitter despre probleme politice sau nu mai scriu pe Twitter atunci când cred că vor fi afectați sau își ușurează criticile”, a declarat Baran Kaya, avocatul lui Ada, care lucrează pentru Asociația de studii privind spațiul civic, cu sediul la Istanbul.

Luna trecută, autoritățile au sancționat unele dintre cele mai mari canale de știri din țară cu amenzi mari.

Fox TV, una dintre ultimele televiziuni de opoziție autorizate, a fost amendată cu 3% din veniturile sale lunare după ce a criticat bilanțul guvernului în ceea ce privește drepturile femeilor, potrivit Centrului de Resurse pentru Libertatea Presei în Europa. Guvernul Turciei nu a răspuns la o solicitare de comentarii.

Legea turcă privind „dezinformarea” este cea mai recentă legislație a țării care vizează înăbușirea libertății de exprimare, spun avocații și activiștii. Jurnaliștii și utilizatorii rețelelor de socializare se pot confrunta cu o pedeapsă de până la trei ani pentru răspândirea dezinformării online.

Criticii au declarat că nu există o definiție clară a „informațiilor false sau înșelătoare”, lăsând legea deschisă abuzurilor din partea instanțelor care, potrivit acestora, au reprimat agresiv disidența deschisă în ultimii ani în această țară cu aproximativ 85 de milioane de locuitori.

De asemenea, legea obligă companiile de socializare să transmită detalii despre orice persoană care răspândește informații false și numește reprezentanți locali care să se ocupe de eliminarea conținutului, atunci când este necesar.

Analiștii și consultanții spun că societățile de socializare au standarde globale de confidențialitate pe care este puțin probabil să le încalce în Turcia, deoarece acest lucru ar putea crea precedente periculoase pentru alte țări care doresc să exercite un control asupra platformelor sociale. Nici Twitter și nici Meta nu au răspuns la solicitările de comentarii.

În februarie, poliția turcă a declarat că a arestat 78 de persoane acuzate că au creat teamă și panică prin „partajarea de postări provocatoare” pe rețelele de socializare cu privire la un cutremur devastator care a ucis peste 50.000 de persoane în Turcia și Siria.

Cagin Eroglu, coordonator de proiect la Asociația de Cercetare a Libertății din Turcia, consideră că numărul oficial de morți în urma cutremurului este subevaluat, dar că orice contestare a estimărilor guvernului implică riscuri.

„Nu puteți spune că am făcut propriile noastre calcule… adevărul a fost schimbat”, a declarat el într-un interviu telefonic.

„Trebuie să fie în conformitate cu narațiunea oficială a guvernului. Trebuie să te aliniezi la acel adevăr pentru a nu fi urmărit de această lege”.

Avocatul Kaya a declarat că nu mai postează despre anumite subiecte, cum ar fi răspunsul guvernului la cutremur.

„Sunt avocat, așa că știu ce declarații guvernul este dispus să dea în judecată, așa că sunt atent.”

Pentru Baris Altintaș, co-director al Asociației de Studii Media și Drept, „această lege înainte de alegeri pare a fi un factor de intimidare. Este pentru a descuraja și intimida societatea civilă și cetățenii obișnuiți”.

Comisia de la Veneția, care consiliază organismul de supraveghere a drepturilor din cadrul Consiliului Europei, a declarat că pedepsele cu închisoarea și alte consecințe ale legii ar fi disproporționate față de obiectivele sale și ar putea duce la „restricții arbitrare ale libertății de exprimare” înaintea alegerilor.