Alegerile cruciale din Ungaria se joacă / Tot ce trebuie să știi despre mize, teme de campanie și despre cele două tabere care se înfruntă duminică: FIDESZ-ul condus de Viktor Orban și coaliția de opoziție reprezentată de Péter Márky-Zay

Întreaga lume urmărește cu interes rezultatul alegerilor parlamentare din Ungaria, care vor avea loc duminică, 3 aprilie. Mizele sunt naționale, regionale și, având în vedere colaborarea regimurilor autocrate din lume, alegerile ungare comportă și o simbolistică mai largă, internațională. În cele ce urmează, prezentăm elementele-cheie ale campaniei electorale care s-a încheiat în statul vecin și care dintre aceste elemente ar putea face diferența în competiția între cele două blocuri de partide.

În alegerile parlamentare din 3 aprilie principalii competitori sunt: coaliția FIDESZ-KDNP aflată la guvernare din 2010, condusă de premierul în exercițiu Viktor Orbán, și „În unitate pentru Ungaria!” -coaliția compusă din 6 partide de opoziție Jobbik (Mişcarea pentru o Ungarie mai Bună), Momentum (Mişcarea Momentum), LMP (Politica poate fi şi Altfel), Párbeszéd (Dialog pentru Ungaria), MSZP (Partidul Socialist Maghiar) şi DK – Demokratikus Koalíció (Coaliţia Democratică), avându-l ca lider pe Péter Márky-Zay.

Alături de aceste două blocuri de partide, mai merită menționate alte două formațiuni care au intrat în competiție Partidul Mi Hazánk (Patria Noastră) și Magyar Kétfarkú Kutya Párt (Partidul Câinelui cu Două Cozi).

Parlamentul din Ungaria are 199 de deputați, 106 aleși în sistem uninominal, într-un singur tur, și  93 aleși pe liste naționale.

Condiții electorale – competiție deformată – avantajele de sistem create de FIDESZ
Din 2011, FIDESZ a creat un sistem politic prin care și-a creat avantaje de sistem, care deformează orice competiție electorală, participanții neavând șanse egale. Acest avantaj enorm rezultă din:

• legea electorală din 2011, care ajută și acum mai mult FIDESZ, obligând partidele de opoziție să se constituie într-o coaliție forțată, de conveniență. Pentru ca un partid să aibă dreptul de a avea listă electorală națională, trebuie să aibă candidați uninominali în cel puțin 71 de circumscripții electorale uninominale, spre deosebire de 2011, când obligația privea 27 de circumscripții electorale uninominale.
  De asemenea, prin legea electorală în speță desenarea circumscripțiilor electorale uninominale se realizează după interesele FIDESZ, urmărind ca electoratul acestuia să domine circumscripția în speță.
• votanții care nu au domiciliul stabil în Ungaria, care trăiesc în străinătate, au dreptul să voteze prin corespondență, pe când cei care au domiciliul stabil în Ungaria, dar trăiesc în străinătate, nu au această posibilitate, aceștia pot vota doar la o reprezentanță diplomatică a Ungariei. FIDESZ mizează pe aproximativ 300 de mii de voturi din diaspora, voturi ale maghiarilor din România, Slovacia și Serbia, care ar contribui la obținerea a 2 mandate pe listă. Maghiarii care nu au domiciliul în Ungaria nu votează candidații uninominali.
  Maghiarii cu domiciliul din Ungaria și care trăiesc în Occident sunt în marea lor majoritate votanți ai coaliției de opoziție, ei votează atât pe liste, cât și pe candidați uninominali.
• sistemul de compensare prin vot al câștigătorului circumscripției uninominale este tot în favoarea FIDESZ.
  FIDESZ dispune de resurse materiale și umane incomparabil mai mari decât coaliția de opoziție. FIDESZ dispune de o “fabrică de putere” cu resurse materiale nelimitate, posibilități de propagandă prin care domină mass-media ungară.
• FIDESZ are o echipă extrem de profesionalistă în campania electorală, atât experți interni, cât și externi. Și în această campanie a fost un meci doar într-o direcție, la o singură poartă.
  În termeni sportivi este ca un meci de fotbal dintre Manchester City și Gaz Metan Mediaș.
  întregul sistem de stat a făcut campanie pentru FIDESZ.
• întreaga mass-media de stat a făcut campanie pentru FIDESZ. Ca exemplu, candidatul coaliției de opoziție a avut în întreaga campanie 5 minute timp de dezbatere la televiziunea națională de știri M1.
• instituțiile publice care au atribuții în aplicarea legii au fost pro FIDESZ în campanie.

Toate aceste realități au oferit FIDESZ un avantaj foarte mare în campania electorală.

Campania în era regimului iliberal

După lecțiile învățate în 2014 și 2018, partidele de opoziție au reușit să se coalizeze într-o alianță electorală, să-și desemneze prin alegeri preliminare candidatul la funcția de premier, candidații comuni în circumscripțiile uninominale și constituirea unei liste comune naționale, eliminând astfel una dintre capcanele create de FIDESZ prin legea electorală din 2011.

Dar prin evitarea capcanei mai sus amintite, partidele de coaliție au intrat într-o altă capcană: cea a dificultății pe care o reprezintă crearea unei coaliții eficiente din punctul de vedere al capacității de acțiune unitară în lupta politică din campanie. Trebuie să menționăm că alianța de opoziție „În unitate pentru Ungaria!” s-a constituit din partide care în trecut au luat ființă una împotriva alteia.

Coaliția de opoziție „În unitate pentru Ungaria!” nu a reușit în campanie să-și creeze un profil național puternic, să aducă un plus de mesaj care să facă diferența.

Rezultatul partidelor de opoziție este că au reușit să mențină unitatea coaliției până la alegeri.

Alianța de opoziție „În unitate pentru Ungaria!” în întreaga campanie a alergat după temele și acuzațiile lansate de FIDESZ prin intermediul mass-mediei aservite, a fost pusă în situația să fie reactivă, ca o echipă aflată sub presing pe alocuri sufocant.

Comunicarea coaliției de opoziție a avut loc într-un spațiu deschis, necontrolat, spontan, ceea ce a permis propagandei FIDESZ să interpreteze cu rea-credință și în mod greșit mesajele transmise de comunicatorii opoziției, după care a multiplicat, a inundat spațiul mass-media cu aceste interpretări false prin canalele sale de propagandă.

Având acest dezavantaj evident de a avea acces la mass-media, coaliția de opoziție și liderul său, Péter Márky-Zay, au desfășurat o campanie pe teren extrem de intensă, căutând contactul cu cetățenii. De aici rezultă și vulnerabilitatea acestui tip de campanie, care se desfășoară într-un mediu neprotejat, și este expus manipulărilor propagandei guvernamentale.

Dacă în 2014 și 2018, FIDESZ și-a creat adversari și pericole imaginare pentru a induce starea de pericol și frică în cetățeni, cu scopul de a-i mobiliza în favoarea lor (în 2014 frica cheltuielilor de întreținere, în 2018 frica față de migranți) FIDESZ a avut prima oară de a face cu un adversar real în această campanie: coaliția de opoziție „În unitate pentru Ungaria.

FIDESZ nu și-a mai permis să-și demonizeze adversarul real, evitând să-l ridice la nivelul său. Dimpotrivă, în întreaga campanie, FIDESZ a accentuat în mod direct și indirect lipsa de profesionalism a coaliției partidelor de opoziție, atât în ce privește strategiile de campanie, cât și capacitatea acestora de a conduce statul în perioadă de criză pandemică, economică și socială.

“Fabrica de putere” a FIDESZ a definit miza alegerilor pentru propriii votanți în: a se întoarce Ungaria la realitățile de dinainte de 2010, în perioada guvernului Ferenc Gyurcsány vs. merge înainte pe calea dezvoltării naționale și suverane inițiate în ultimii 12 de guvernul Viktor Orbán?

Viktor Orbán a comunicat exclusiv într-un mediu “aseptic”, într-un mediu total controlat, lipsit de presă liberă, cu ieșiri, evenimente, întrebări, comunicare regizate până la ultimul detaliu. Premierul nu s-a expus la comunicare spontană.

Războiul din Ucraina – lebăda neagră care a deraiat întreaga campanie electorală

Cu o lună și jumătate înaintea datei alegerilor a izbucnit războiul Rusiei împotriva Ucrainei, care a rescris instant toate strategiile de campanie electorală.

Coaliția de partide de opoziție a pierdut o imensă oportunitate să se poziționeze ca un factor politic capabil să emane responsabilitate și calm într-o situație de criză militară regională. Coaliția de opoziție a ratat să tematizeze responsabilitatea premierului Viktor Orbán în privința relației extrem de apropiate a Rusiei cu Moscova.

După o scurtă tăcere și ezitare, Viktor Orbán și a sa “fabrica de putere” a măsurat și identificat nevoia de securitate și siguranță a cetățenilor maghiari și a mutat miza electorală pe a alege între PACE – reprezentat de Viktor Orbán și RĂZBOI – reprezentat de coaliția de opoziție. Informațiile false construite de “fabrica de putere” au acuzat opoziția că dorește să implice maghiarii în război, că doresc să trimită arme Ucrainei, că poartă negocieri cu puterea de la Kiev etc.

Totuși, “fabrica de putere” a FIDESZ a trebuit să gestioneze o situație extrem de dificilă: cum să nu-și piardă o parte însemnată a electoratului cu simpatii ruse, chiar pro-ruse, un electorat pe care l-a crescut în ultimii 12 ani pentru a susține politica de deschidere spre Est a Ungariei, demers de la care Viktor Orbán a sperat și speră avantaje regionale în cazul unei reconfigurări geopolitice.

Pentru a soluționa această situație de criză, “fabrica de putere” a împărțit sarcinile de comunicare, Viktor Orbán și oficialii din guvern au adoptat un discurs în linia NATO și UE, iar alimentarea mesajelor pro-ruse, care culpabilizau Ucraina pentru război a fost externalizată formatorilor de opinie sclavii FIDESZ din mass-media și așa zisă societate civilă de dreapta. Aici există și cercetări care dovedesc prezența extrem de activă a trolilor cu un conținut pro-rus în Ungaria.

“Fabrica de putere” a FIDESZ a oferit fiecărui segment al propriului său electorat, l-a hrănit cu mesajul pe care îl dorea. FIDESZ nu putea într-un timp scurt să-și reorienteze o parte semnificativă a electoratului într-o direcție anti-Rusia, când timp de 12 ani și-a construit și hrănit adepții cu propagandă pro-rusă, pro-Putin și anti-Occident decadent.

Efectele războiului asupra opțiunilor electorale

Imediat după izbucnirea războiului, întreaga campanie s-a mutat pe persoana premierului Viktor Orbán, a singurului lider care este capabil să apere țara și maghiarii în situații de criză militară, în antiteză cu alianța de opoziție de stânga, care este diletantă, lipsită de profesionalism și incapabilă în a apăra Ungaria în situații de criză militară, în situații de criză suprapusă.

Sondajele au măsurat creșterea FIDESZ în opțiunile electoratului, electorat care l-au perceput pe premierul Viktor Orbán mult mai potrivit pentru a apăra și conduce Ungaria, decât contracandidatul său.

Viktor Orbán a reușit să hrănească nevoia de securitate a cetățenilor, soluțiile sale fiind mai apreciate, premierul s-a adaptat în timp real și eficient la noul context electoral.

Totuși, critica Occidentului, izolarea evidentă a premierului Viktor Orbán pe scena internațională, umilința de a recepționa critica în direct a premierului Ucrainei, nu sunt măsurate în sondajele de opinie, astfel încât dacă imediat după izbucnirea războiului FIDESZ a profitat de noul context, nu știm dacă au avut și efecte potrivit evoluțiilor ulterioare ale noii situații.

Posibile rezultate – alegerile se joacă

Toate sondajele de opinie publice măsoară un avantaj între 2 și 8% pentru FIDESZ, ce ar genera o victorie sigură, dar nu o majoritate absolută de două treimi. Totuși, analiștii au rezerve în privința sondajelor în cauză, le interpretează cu multe “note de subsol“, subliniind dificultatea măsurării opiniilor maghiarilor, care nu sunt dispuși să-și împărtășească opțiunile prin telefon, având în general o rezervă de a vorbi liber. De asemenea, un alt aspect relevat este marja de eroare ridicată a acestor cercetări.

Singurii care au expertiză și resursă pentru a realiza cercetări sociologice care să asigure o măsurare cât mai exactă sunt cei de la “fabrica de putere” a FIDESZ, doar că aceste cercetări nu sunt publice.

Analistul Török Gábor, în postarea sa din 2 aprilie, afirmă că întrebarea-cheie este dacă există și la acest scrutin o supraevaluare a voturilor, întrucât la ultimele trei alegeri parlamentare sondajele de opinie au avut o supraevaluare a FIDESZ în medie cu 5%, în unele cazuri cu peste acest procent.

Török consideră că, dacă acest fapt se repetă și acum, atunci rezultatele votului pe listele naționale vor fi foarte apropiate, cu probabilitatea unui avans pentru opoziție. Dacă sondajele nu greșesc, FIDESZ se apropie de majoritatea de două treimi.

Analistul reiterează mandatele necesare formării noului guvern se vor obține în cele 106 circumscripții electorale uninominale, indiferent de rezultatele votului pe listă, unde chiar și un avans de 1-2% al opoziției nu ar fi suficient pentru a obține puterea.

Analiștii remarcă o polarizare fără precedent a electoratului, o țară împărțită în două tabere, între care există tranșee imense, care nu permit trecerea dintr-o tabără în alta. La nivelul celor doi competitori majori nu a existat temerea că un grup de susținători, semnificativ din punctul de vedere al scrutinului, va traversa tranșeele și se va alătura celeilalte tabere.

Analistul Magyari Péter a arătat că miza campaniei electorale a fost mobilizarea superioară a propriei tabere în comparație cu cealaltă. Mobilizarea propriei tabere înseamnă concentrarea asupra acelora din propria tabără care nu s-au decis să participe la vot.

Aceștia sunt indecișii din propria tabără, iar indecizia lor privește participarea la vot, nu opțiunea electorală. Ei sunt simpatizanți ai unei tabere, dar nu încă nu sunt convinși să participe la vot. De exemplu: un simpatizant FIDESZ care nu ar vota niciodată cu opoziția de stânga, dar nu se prezintă la vot pentru că este dezamăgit de poziția FIDESZ privind războiul din Rusia, sau un simpatizant al opoziției care nu ar vota niciodată FIDESZ, dar nu se prezintă la vot pentru că nu este convins de persoana candidatului unic al coaliției de opoziție la funcția de premier.

În acest sens gândește și premierul Viktor Orbán la finalul interviului oferit portalului www.origo.hu, cu o zi înainte încheierii campaniei electorale, a declarat: “Alegerile nu s-au încheiat, participarea va decide acest vot, aici încă se poate întâmpla orice.”