Alegerile din Germania, sub semnul recordurilor, o fărâmițare a spectrului politic, incertitudine multă dar și o situație politică complet nouă

Scrutinul pentru Bundestag – camera inferioară a parlamentului Germaniei – a oferit rezultate record și în premieră din istoria de 72 de ani a Republicii Federale:

• Cel mai mare număr de mandate: 730. Numărul minim este 598, jumătate alese prin scrutinul majoritar uninominal, jumătate prin scrutin proporțional de listă cu prag național 5%; mandatele suplimentare au fost adăugate pentru respectarea procentului obținute de partide la nivel național;
• Pentru prima oară niciun partid nu depășește 30%;
• Cel mai slab rezultat din istorie al Uniunii Creștin Democrate (CDU) și al ramurii sale din Bavaria, Uniunea Creștin Socială (CSU), 24,1%;
• Cel mai slab rezultat al primului clasat, Partidul Social Democrat (SPD), 25,9%;
• Cel mai bun rezultat din istorie al Verzilor, 14,7%;
• Pentru prima oară este reprezentat în Bundestag SSW, partidul minorității daneze din lnadul Schleswig Holstein, cu un mandat (este scutit de îneplinirea pragului electoral).

Această situație rezultată la primul scrutin parlamentar din istorie în care un cancelar în funcție nu se prezintă – Angela Merkel se retrage după 16 ani la putere și patru alegeri câștigate – este absolut nouă.

SPD și CDU/CSU, care au guvernat împreună coaliție 12 din 16 ani, abia ajung la 50% din voturi, de la 80 – 90% în anii ‘60 – ’70 și în seara de după închiderea urnelor nu prea s-a vorbit de o “Mare coaliție”, care deși este singura majoritară din două partide, a devenit dintr-o dată neatractivă. Aproape toți liderii vorbesc de „reînnoire”.

Ambii lideri, Olaf Scholz (SPD) și Armin Laschet (CDU) vor amândoi postul de cancelar și este clar că într-o coaliție de două partide numai primul poate fi cancelar, având mai multe mandate în Bundestag și care este preferatul alegătorilor pentru acest post, potrivit sondajelor de opinie.

Așa că dintr-o dată auzim de coaliții de trei partide: “Jamaica” (după drapelul țării din Caraibe) CDU/CSU – Verzi – Partidul Liber Democrat (FDP, 11,5%), “Semafor” SPD – FDP – Verzi sau chiar o coaliție „Amplă” SPD – CDU/CSU – FDP, ceea ce ar fi o altă premieră în istoria Republicii Federale.

Ceea ce este foarte clar este că negocierile pentru formarea unui guvern post-Merkel vor fi mult mai complicate și riscă să stabilească un nou record – acela de durată, poate chiar până la Crăciun – după cum menționau chiar Scholz și Laschet.

Un amănunt: partidele extremiste – la dreapta Alianța pentru Germania (AFD) cu 10,4% și Stânga (Linke) cu 5% au obținut rezultate slabe, ceea ce explică întărirea SPD și a Verzilor în special în estul Germaniei. Este posibil ca până la urmă Linke să nici nu intre în Bundestag, ceea ce poate schimba situația.

Cea mai mare țară din Uniunea Europeană cu cea mai mare economie se găsește dintr-o dată într-o nouă situație politică și nu este deloc clar că liderii politici germani sunt convinși care va fi pasul lor următor.