Alegerile din SUA: de ce șapte „swing states” pot decide rezultatul prezidențialelor

Pentru cine vor vota „Swing States”? Această întrebare frământă presa americană de mai multe luni și nu există un răspuns definitiv cu doar câteva zile înainte de alegerile prezidențiale din 5 noiembrie. Prin definiție, un „swing state” este un stat care nu susține niciunul dintre cele două partide majore din Statele Unite. Anul acesta, șapte „swing states” nehotărâte sunt în vizorul echipelor de campanie ale lui Kamala Harris și Donald Trump: Arizona, Carolina de Nord, Georgia, Michigan, Nevada, Pennsylvania și Wisconsin.

De ce sunt acestea atât de râvnite de cei doi candidați? Este campania electorală diferită în aceste state-cheie față de restul țării? Franceinfo aruncă o privire asupra acestor teritorii speciale, care ar putea influența în ambele sensuri alegerile prezidențiale americane.

• Pentru că sunt esențiale într-un sistem electoral complex

La fiecare alegere prezidențială din Statele Unite, „se pune inevitabil problema «swing states»”, explică Ludivine Gilli, director al Observatoire de l’Amérique du Nord la Fondation Jean-Jaurès. În aceste state nehotărâte, sondajele arată că democrații și republicanii sunt la egalitate. În schimb, în restul țării, rezultatul alegerilor este mult mai previzibil, cu state descrise drept „roșii”, favorabile lui Donald Trump, sau „albastre”, înclinate spre Kamala Harris. „Aceste state nu își vor schimba culoarea în 2024, nu este deloc posibil”, insistă Ludivine Gilli. Dar pentru a câștiga aceste alegeri, o victorie doar în bastioanele democrate sau republicane nu ar fi suficientă.

Dificultatea constă în sistemul de vot, deoarece în Statele Unite cetățenii nu își aleg direct președintele. Această sarcină revine marilor electori, reprezentanți aleși sau susținători numiți de partide. Aceștia sunt în număr de 538 la nivel național, distribuiți stat cu stat în funcție de numărul de locuitori. California are 54 de mari electori, în timp ce statul vecin Nevada are doar șase. Regula de vot pe care aceștia o aplică este următoarea: în toate statele, cu excepția a două, candidatul care ajunge pe primul loc la votul popular câștigă toate voturile marilor electori.

Prin urmare, pentru a câștiga alegerile, un candidat trebuie să obțină majoritatea absolută a mărilor electori, adică cel puțin 270 de mari electori din întreaga țară. În acest stadiu, Donald Trump și Kamala Harris pot conta pe 219 și, respectiv, 226 de mari electori, potrivit 270towin.com (New Window), un site bazat pe sondaje. Prin urmare, le-ar lipsi 51 și 44 de mari electori. „În această situație, ‘swing states’ sunt foarte importante, pentru că atunci când le aduni, ele reprezintă totuși 93 de voturi în colegiul electoral”, subliniază ea.

• Pentru că sondajele sunt extrem de strânse

De la un scrutin la altul, lista „swing states” poate varia. În timpul alegerilor prezidențiale din 2020, care l-au opus pe Donald Trump actualului președinte Joe Biden, nu mai puțin de zece teritorii au fost considerate a fi state indecise. Această listă includea deja toate actualele „swing states”, precum și state puternic populate precum Florida și Texas. Patru ani mai târziu, ultimele două state au devenit republicane și, prin urmare, au ieșit de pe listă.

„În 2020, Joe Biden a fost declarat câștigător al alegerilor după ce au fost anunțate rezultatele din Arizona”, își amintește Ludivine Gilli. În acel an, actualul președinte al Statelor Unite a câștigat cu o marjă extrem de mică: doar 11 779 de voturi mai mult decât Donald Trump în Georgia și 10 457 de voturi mai mult în Arizona, potrivit cifrelor CNN. Și dacă ne întoarcem în 2016, Donald Trump a câștigat, de asemenea, unele dintre aceste teritorii cu doar câteva zeci de mii de voturi mai mult decât Hillary Clinton.

Cu excepția cazului în care aveți un excelent glob de cristal, este imposibil să știți cine va câștiga în Swing States, judecând după sondajele fluctuante din ultimele săptămâni. În Arizona, de exemplu, Kamala Harris a fost considerată câștigătoare în luna august, înainte de a-și vedea curba intențiilor de vot coborând sub cea a lui Donald Trump la începutul lunii septembrie, potrivit FiveThirtyEight.com. În Georgia, avansul candidatului republican pare să se fi mărit de la jumătatea lunii octombrie, apropiindu-se de două puncte. Dar în celelalte state pivot, unul sau altul dintre cei doi favoriți câștigă doar cu o marjă mică, conform sondajelor.

• Deoarece candidații își concentrează eforturile acolo

Totul se întâmplă în „swing states”, nicăieri altundeva nu prea există o campanie”, spune Ludivine Guilli. Încă o dată în acest an, cea mai mare parte a cheltuielilor este concentrată în aceste state, la fel ca și întâlnirile politice.” Potrivit platformei VoteHub, majoritatea covârșitoare a întâlnirilor publice ale lui Kamala Harris și Donald Trump au avut loc în „swing states”. Cu un accent deosebit pe Pennsylvania, „cel mai râvnit swing state, deoarece are 19 voturi electorale”, subliniază Romuald Sciora, director al Observatoire politique et géostratégique des Etats-Unis la Institut de relations internationales et stratégiques (Iris). Acest lucru este și mai adevărat pentru candidații la funcția de vicepreședinte, democratul Tim Walz și republicanul JD Vance, care au organizat doar câteva întâlniri în afara statelor-cheie.

De asemenea, în aceste state-cheie a avut loc cea mai mare campanie electorală. Între 21 iulie și 10 octombrie, aproape 80% din cheltuielile pentru spoturile publicitare de campanie au avut loc în „swing states”, potrivit unui raport al firmei americane AdImpact. Iar acest dezechilibru ar urma să devină și mai pronunțat pe măsură ce se apropie data de 5 noiembrie, potrivit studiului.

„În unele locuri, tendințele sugerează că votul va fi atât de strâns, încât candidații vor trebui să facă campanie până în ultimele zile”, spune Romuald Sciora, cercetător la Iris.

Pe lângă publicitate, „marea majoritate a cheltuielilor au fost făcute în «swing states» pentru cartierele generale de campanie”, notează Ludivine Gilli, pentru a „plăti angajații care vor dirija la rândul lor eforturile a mii de voluntari, vor rezerva camere, vor organiza deplasări…”. În total, echipele de campanie din statele pivot vor fi cheltuit o mare parte din cele 10,2 miliarde de dolari alocate publicității pentru aceste alegeri prezidențiale din 2024, potrivit AdImpact – care citează o cifră „record”.

• Pentru că întreaga campanie se concentrează pe probleme locale

Pentru a cuceri alegătorii indeciși din „Swing States”, trebuie să nimerești esențialul. Prin reclamele și discursurile lor, Donald Trump și Kamala Harris au încercat să își adapteze campania la problemele care îi interesează cel mai mult pe locuitorii din aceste șapte state-cheie. În Arizona, unde avortul și imigrația apar cel mai des ca preocupări majore în sondajele de opinie, spoturile TV ale campaniei s-au concentrat în principal pe aceste teme în septembrie, notează Wesleyan Media Project. În Georgia, Donald Trump s-a axat pe inflație, iar Kamala Harris pe respectul pentru democrație, preocuparea numărul unu, potrivit unui sondaj, fără a uita electoratul afro-american numeros din acest stat.

Totuși, aceste discursuri țintite pot avea efecte perverse asupra vieții politice americane. Pentru că îi obsedează pe candidați, „swing states” confiscă într-un fel și campania prezidențială.

„Dezbaterile sunt determinate în foarte mare măsură de problemele care îi preocupă pe alegătorii din aceste state”, arată Ludivine Gilli.

„De exemplu, Kamala Harris este chestionată din nou și din nou pe tema fracturării hidraulice. Acest lucru nu are absolut nimic de-a face cu majoritatea populației din Statele Unite”, explică specialistul, ”dar este de interes pentru unii alegători din Pennsylvania. Și astfel a devenit o problemă de campanie”.