Alegerile intermediare din SUA ar putea avea cele mai „ciudate” rezultate din ultimele decenii – analiști

Alegerile intermediare care vor avea loc în Statele Unite săptămâna viitoare ar putea avea cele mai „ciudate” rezultate din istoria ultimelor decenii, în condițiile în care analiștii politici sunt tot mai convinși că democrații vor recâștiga controlul Camerei Reprezentanților, în timp ce Partidul Republican va menține majoritatea în Senat. Ar fi prima dată după 1982 când acest tip de scrutin (organizat la mijlocul mandatului de patru ani al unui președinte) se termină cu rezultate atât de divergente, dovedind, încă o dată, divizarea profundă a Americii și caracterul politic atipic reprezentat de era Trump.

Experții afirmă că scrutinul de la 6 noiembrie ar putea astfel să elimine precedentul care a existat în ultimii treizeci de ani, potrivit căruia partidul președintelui la putere pierde majoritatea în ambele camere ale Congresului de la Washington, în timp ce opoziția câștigă teren semnificativ atât în Cameră, cât și în Senat.
La 6 noiembrie, americanii vor fi chemați să aleagă toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 35 din cei 100 de senatori.

La bătaie vor fi de asemenea 39 de poziții de guvernator, precum și numeroase alte mandate la nivelul statelor și la nivel municipal. Scenariul electoral cel mai vehiculat este că Partidul Democrat va recâștiga Camera Reprezentanților, în timp ce republicanii speră că vor continua să mențină controlul Senatului. Acest lucru va face ca Congresul de la Washington să fie împărțit între cele două mari partide tradiționale americane, fiecare deținând câte o cameră, cu efecte majore asupra agendei președintelui Trump și a scenei politice din Statele Unite (alegerile intermediare sunt, de obicei, un referendum legat de performanțele președintelui în funcție).

Rezultatele scrutinului, așa cum sunt ele estimate în acest moment, ar putea însemna, de asemenea, că democrații vor prelua controlul Camerei Reprezentanților fără să obțină câștiguri semnificative în Senatul american. O situație care este similară cu cea înregistrată în 1982, pe timpul președintelui republican Ronald Reagan, când democrații au câștigat Camera, dar nu au reușit să își adjudece majoritatea mandatelor de senatori.

Comentatorii cred că, așa cum se întâmplă în ultimii ani, de când Trump a devenit o forță politică majoră în Statele Unite, președintele republican este unul dintre motivele principale pentru această anomalie politică. Liderul de la Casa Albă impulsionează șansele republicanilor în Senat, deoarece este popular cu alegătorii albi în zonele rurale, unde se află multe dintre cursele electorale strânse, dar nu îi ajută pe republicani în competițiile pentru Camera Reprezentanților din suburbii, care vor decide cel mai probabil majoritatea în camera inferioară.

„Personalitatea președintelui joacă un rol supradimensionat,” a declarat Patrick Murray, expert în sondaje de opinie la Universitatea Monmouth (New Jersey), citat de New York Post. În timp ce rata de favorabilitate a lui Trump a fost constantă în jur de 40-45%, ca să ajungă recent la aproape 50%, el a fost în mod consistent mai popular în multe dintre statele unde au loc în prezent curse electorale foarte disputate. De exemplu, analiștii de la Siena College au intervievat în ultimele săptămâni 35.000 de alegători americani în întreaga țară, descoperind că președintele Trump are o rată pozitivă de aprobare de aproximativ 46% în zonele în care se desfășoară competiții electorale cruciale.

În Senat, influența și popularitatea de care se bucură Trump în zonele rurale pare că vor împiedica democrații să obțină victoriile pe care le doreau. Zece senatori democrați se luptă pentru realegere în statele pe care Trump le-a câștigat în 2016 (în cinci dintre cazuri cu mai mult de 10 puncte). Din cauza că trebuie să apere atât de multe mandate decisive, experții cred că este puțin probabil ca democrații să reușească să preia controlul Senatului, care aparține în acest moment celor din Partidul Republican (51 la 49 în favoarea republicanilor). Ultimele sondaje indică faptul că șansele democraților de a câștiga s-au redus în unele state (Dakota de Nord, Indiana și Missouri) în urma confruntărilor politice și legale care au marcat confirmarea judecătorului Brett Kavanaugh la Curtea Suprema și care au dus la energizarea votanților republicani.

Pe de altă parte, sondajele indică faptul că influența lui Trump nu se extinde la districtele suburbane ce vor vota pentru Camera Reprezentanților și care, până nu demult, erau dominate de candidații Partidului Republican. Pagina de internet FiveThirtyEight, ținută de cunoscutul statistician Nate Silver, a estimat că șansele democraților de a câștiga Camera sunt de 85.6%. Potrivit simulărilor făcute de Silver, democrații vor câștiga 35 de mandate față de cele deținute în prezent, ceea ce le va oferi o majoritate de 230-205 în fața republicanilor.

La rândul lor, cei de la RealClearPolitics (care compilează rezultatele mai multor sondaje de opinie majore) susțin că, din cele 32 de mandate aflate la bătaie pentru Camera Reprezentanților, 29 sunt deținute în acest moment de republicani. În plus, se estimează că alte 14 mandate republicane ar putea să fie câștigate de democrați. În ceea ce privește mandatele democraților din Cameră, analiștii cred că doar două dintre ele ar putea să fie pierdute în favoarea republicanilor. Multe curse sunt considerate însă foarte strânse și, cel mai probabil, rezultatele lor vor fi decise de câteva sute sau mii de voturi (democrații trebuie să câștige doar 23 de locuri pentru a elimina majoritatea celor 42 de mandate deținute acum de Partidul Republican).

Dar care sunt zonele din suburubii care ar putea decide alegerile pentru camera inferioară a Congresului american? Ele se află cu precădere în comunitățile din apropierea metropolelor, atât de pe coasta de est, cât și în vestul Statelor Unite, între care Philadelphia, Washington D.C. și Los Angeles, precum și în regiunile din Midwest unde Trump a câștigat în 2016. Segmentul care va conta cel mai mult va fi, cred analiștii, cel al femeilor albe educate. Un sondaj recent realizat de NBC News / Wall Street Journal a arătat că democrații sunt preferați de femeile albe cu diplome de colegiu cu 33 de puncte la nivel național (61% față de 28 la sută care preferă republicanii), în timp ce candidații Partidului Republicani au avantaj în ceea ce privește alegătorii bărbați.

Alți analiști estimează însă că preluarea controlului Camerei nu este un lucru sigur pentru democrați. „Numărătoarea noastră pentru Cameră este de 212 de mandate pentru democrați, 202 pentru republicani și 21 de curse electorale care sunt în joc. Niciuna dintre părți nu are peste 218 mandate, adică o majoritate. Democrații au șanse mai mari să treacă peste acest prag, din moment ce 20 din 21 de mandatele aflate în joc sunt deținute în prezent de republicani. Acest lucru nu garantează însă faptul că democrații le vor și adjudeca,” a declarat Larry Sabato, șeful Centrului pentru Politică al Universității din Virginia.

În ceea ce privește Senatul, Sabato afirmă că e puțin probabil că democrații vor obține majoritatea. După estimările sale, republicanii vor avea sigur 50 de mandate, iar democrații 45, în timp ce cinci curse sunt foarte strânse. Ca să iasă majoritari, democrații vor trebui să câștige toate cele cinci curse, dar și un mandat care acum este sigur în mâinile republicanilor (în Tennessee sau poate în Texas, unde Beto O’Rourke – considerat noua senzație a Partidului Democrat – se luptă cu senatorul republican Ted Cruz).

În ceea ce privește campania electorală propriu-zisă, ultimele zile au fost caracterizate de eforturile făcute de președintele Trump pentru a impulsiona baza electorală republicană. Liderul de la Casa Albă a participat la mai multe mitinguri electorale de susținere a candidaților conservatori, în care a încercat să își însuflețească suporterii criticând media americană, caravana imigranților ilegali care se îndreaptă spre Statele Unite  și democrații, despre care spune că sunt „slabi” în ceea ce privește impunerea legii și preferă deschiderea frontierelor.

De partea lor, democrații și-au concentrat mesajele electorale pe subiecte domestice, precum asistența medicală și educația. Ultimele două săptămâni de campanie au fost unele cele mai tensionate și mai tragice din istoria recentă, după ce mai multe pachete explozive au fost trimise unor politicieni și simpatizanți democrați, precum și postului de televiziune CNN, iar un atacator a împușcat mortal 11 persoane la sinagoga Tree of Life din Pittsburgh.

În sfârșit, pentru a dovedi parcă și mai mult că alegerile din acest an sunt complet atipice, estimări făcute de Center for Responsive Politics indică faptul că scrutinul intermediar de pe 6 noiembrie va fi cel mai costisitor din istoria Statelor Unite, cu un cost final de 5 miliarde de dolari (față de 3.6 miliarde în 2010 și 3.8 miliarde în 2014).

Concluzia. Cu mai puțin de o săptămână rămasă până la alegerile cruciale de la 6 noiembrie, și cu un număr practic nelimitat de evenimente care ar putea apărea până atunci, scrutinul din această toamnă din Statele Unite este deschis oricărui rezultat. În contextul unor strângeri de fonduri masive (în special de către democrați), ale eforturilor activiștilor care bat din ușă în ușă ca să scoată lumea la vot și a entuziasmului arătat până acum de alegătorii care au votat anticipat, votul de săptămâna viitoare are toate șansele să fie unul istoric.

Cei mai mulți analiști estimează că democrații vor câștiga Camera, însă Congresul va fi la fel de divizat ca și societatea americană. Așa cum scria însă un comentator, într-o perioadă de haos politic și cu un ciclu de informații care apar și dispar cu viteza fulgerului, oferirea de predicții legate de rezultatul scrutinului din America a devenit cel puțin o activitate riscantă.

Surse: The Independent, ABC, New York Post/ Foto: Facebook