Alegerile parlamentare anticipate din Danemarca ar putea deschide calea unui guvern centrist (Associated Press)

Se așteaptă ca alegerile de marți din Danemarca să schimbe peisajul politic, cu noi partide care speră să intre în Parlament și altele care își văd sprijinul diminuat. Un fost prim-ministru care și-a părăsit partidul pentru a crea unul nou în acest an ar putea ajunge să fie un arbitru al scenei politice, voturile sale fiind necesare pentru a forma un nou guvern.

Nici centru-stânga, nici centru-dreapta nu au șanse să obțină majoritatea, care este de 90 de locuri în Folketing, parlamentul unicameral cu 179 de deputați. Acest lucru l-ar putea lăsa pe fostul prim-ministru Lars Løkke Rasmussen în rolul de pivot, în timp ce încearcă să facă legătura între centru-stânga și centru-dreapta.

Când a anunțat alegerile în octombrie – cu șapte luni înainte de încheierea mandatului său de patru ani – prim-ministra Mette Frederiksen a declarat că dorește „un guvern larg cu partide de ambele părți ale centrului politic”. Ea a subliniat că Danemarca – ca și restul Europei – trece prin vremuri grele și că legislatorii trebuie să rămână uniți.

Anunțul a fost făcut în momentul în care un aliat al guvernului său minoritar monocolor Social Democrat a amenințat că o va răsturna pe Frederiksen printr-un vot de neîncredere. Social-liberalii de centru-stânga au criticat modul în care guvernul ei a gestionat decizia din 2020 de a elimina întreaga populație de nurci captive din Danemarca în momentul de vârf al pandemiei de Coronavirus, pentru a proteja oamenii de o mutație a virusului.

Eliminarea a dus la o puternică controversă și la demisia unui ministru. Legislația necesară a fost pusă în aplicare la mai mult de o lună de la începerea sacrificării, iar o comisie numită de parlament a criticat în cele din urmă guvernul, spunând că Frederiksen a fost „extrem de înșelătoare”.

Frederiksen a declarat că nu știa că decizia de sacrificare a fost ilegală, dar Partidul Social Liberal și-a menținut ultimatumul: organizarea de noi alegeri sau un vot de încredere.

Mai mult de patru milioane de alegători din mica națiune din nordul Uniunii Europene pot alege marți dintre 14 partide. Temele interne au dominat campania, de la reduceri de taxe și nevoia de a angaja mai multe asistente medicale până la sprijinirea financiară a danezilor pe fondul inflației și al creșterii prețurilor la energie din cauza războiului Rusiei din Ucraina.

Problema nurcilor a dispărut odată cu începerea campaniei. De asemenea, din dezbatere lipsește și imigrația, cândva o problemă politică cheie în Danemarca, asupra căreia principalele partide politice sunt acum în mare parte de acord, a declarat Kasper Møller Hansen, profesor de științe politice la Universitatea din Copenhaga. În ultimele decenii, Danemarca a adoptat unele dintre cele mai stricte legi privind imigrația din UE.

Cel puțin trei politicieni concurează pentru a deveni prim-ministru. Printre aceștia se numără Frederiksen, care a condus Danemarca prin pandemia COVID-19 și a făcut echipă cu opoziția pentru a spori cheltuielile daneze pentru apărare în urma invaziei Rusiei în Ucraina, și cei doi parlamentari de centru-dreapta din opoziție – Jakob Ellemann-Jensen, liderul Liberalilor, și Søren Pape Poulsen, care conduce Conservatorii.

Un fost lider liberal, Løkke Rasmussen, a pierdut în fața lui Frederiksen în 2019 și a creat noul său partid centrist în iunie 2022. Potrivit sondajelor, Moderații săi ar putea obține până la 10% din voturi. El a lăsat să se înțeleagă că ar putea vedea o coaliție de guvernare cu Social Democrații și ar putea fi luat în considerare și candidat la funcția de prim-ministru.

Ultima dată când Danemarca a fost guvernată de o coaliție centristă a fost în 1978, când Social Democrații au făcut echipă cu Liberalii. Aceasta a durat opt luni.

Blocul de centru dreapta include partide populiste și anti-imigrație.

Printre acestea se numără Democrații Danezi, partid creat în iunie de fostul ministru al imigrației, Inger Støjberg, care a adoptat o linie dură. În 2021, Støjberg a fost condamnată de Curtea de punere sub acuzare, rar folosită, pentru că a ordonat în 2016 să separe cuplurile de solicitanți de azil dacă unul dintre parteneri era minor.

Ea și-a ispășit pedeapsa de 60 de zile și este acum eligibilă pentru a candida din nou. Potrivit sondajelor, partidul ei ar putea obține un sprijin de aproximativ 7%. Acest lucru ar putea amenința Partidul Popular Danez, odinioară puternic, populist și anti-imigrație, care s-a destrămat în ultimele luni din cauza disputelor interne și care se situează în jurul pragului de 2% necesar pentru a intra în parlament. În 2015, partidul obținuse 21,1% din voturi.

Partidul Popular Danez, care a jucat un rol cheie atunci când Danemarca și-a înăsprit legile privind imigrația, a pierdut membri importanți care s-au alăturat partidului lui Støjberg sau pur și simplu au părăsit politica. Partidul acesteia este similar cu un alt partid – micul partid naționalist și anti-imigrație Noua Dreaptă – care se află deja în parlament. Acesta au făcut apel la un guvern larg de centru-dreapta.