Alegerile prezidențiale de duminică din Belarus nu îl pun în dificultate pe „ultimul dictator al Europei” / Alexander Lukașenko se află de peste 30 de ani la putere – presa străină

Numele a cinci candidați vor apărea duminică pe buletinul de vot pentru alegerile prezidențiale din Belarus, însă în ultimii 31 de ani a existat un singur câștigător.
Aflat la putere din 1994, Alexander Lukașenko este asigurat de un nou mandat de cinci ani în urma unui scrutin pe care opoziția exilată îl descrie drept o farsă. Aceasta a făcut apel la belaruși să bifeze o căsuță care le permite să respingă toți candidații propuși, potrivit Rueters.

Lukașenko, în vârstă de 70 de ani, s-a prezentat ca un lider prea ocupat să lucreze pentru națiune pentru a se putea implica într-o campanie electorală. „Sincer să fiu, nu o urmăresc. Pur și simplu nu am timp pentru asta”, le-a spus el, săptămâna trecută, muncitorilor din fabrică.

Nu se întrevede niciun succesor evident al liderului care, în diferite momente, a îmbrățișat și a respins eticheta de ultim dictator al Europei – și care, în ultimele luni, a început să elibereze din închisoare unele figuri ale opoziției, într-o încercare evidentă de a începe să repare relațiile cu Occidentul.

Protestele în masă aproape că l-au înlăturat de la putere după ultimele alegeri din 2020, când guvernele occidentale au sprijinit afirmația opoziției potrivit căreia a falsificat rezultatele și a furat victoria contracandidatei sale, Sviatlana Tsikhanouskaya.

Forțele de securitate ale lui Lukașenko au reținut zeci de mii de protestatari, potrivit grupurilor pentru apărarea drepturilor omului, iar toate figurile importante ale opoziției au fost întemnițate sau forțate să plece în exil.

Votul de duminică are loc într-o țară în care mass-media independente sunt interzise și blocate. Grupul pentru drepturile omului Viasna, care este etichetat drept organizație extremistă, afirmă că există aproximativ 1 250 de prizonieri politici; Lukașenko neagă că ar exista vreunul.

Ivan Kravtsov, secretar al consiliului de coordonare al opoziției în exil, a recunoscut că este o luptă grea pentru a se conecta cu belarușii.

„Pentru majoritatea oamenilor, politica nu este prioritară. Supraviețuirea este pe primul loc”, a declarat el într-un interviu telefonic.

„Prioritățile s-au schimbat. În 2020, oamenii au perceput campania drept o oportunitate reală de a schimba puterea. Acum, știți, uneori liderii opoziției din exil se luptă să fie relevanți în interiorul țării.”

Tatsiana Chulitskaya, un academician bielorus de la Universitatea Vilnius din Lituania, a declarat că cei patru candidați la alegerile alternative nu au îndrăznit să-l critice pe președinte.

„Aceștia nu sunt candidați în sensul normal al acestui cuvânt. Ei doar joacă în această campanie. Ei nu concurează cu Lukașenko”, a declarat ea într-un interviu telefonic.

Dar, deși rezultatul nu este îndoielnic, Lukașenko se confruntă cu provocări majore în navigarea relațiilor atât cu Moscova, cât și cu Occidentul, în timp ce se îndreaptă spre cel de-al șaptelea mandat în contextul unor discuții de pace probabile pentru a pune capăt războiului Rusia-Ucraina.

Aliat apropiat al președintelui rus Vladimir Putin, el a permis Moscovei să folosească Belarusul ca rampă de lansare pentru invazia sa la scară largă a Ucrainei în februarie 2022 – și a plătit prețul sub forma sancțiunilor occidentale. În anul următor, Putin a anunțat desfășurarea de arme nucleare tactice rusești în Belarus.

Dacă războiul s-ar încheia – lucru pe care viitorul președinte al SUA, Donald Trump, a promis că îl va face rapid – atunci analiștii politici se așteaptă ca Lukașenko să caute un dezgheț în relațiile cu Europa și SUA și să încerce să obțină ridicarea sancțiunilor.
Acest lucru ar fi în concordanță cu istoricul său de decenii de a flirta periodic cu Occidentul pentru a împiedica Belarusul să devină total dependent de Rusia și să riște să fie înghițit în întregime de vecinul său mult mai mare.

„Dacă războiul se încheie, vor exista anumite ferestre de oportunitate pentru Lukașenko, dacă dorește să continue aceste tactici de echilibrare între Rusia și Occident”, a declarat Chulitskaya.

În primele semne timide de relaxare a represiunii, Lukașenko a acordat, începând din iulie anul trecut, ceea ce el a numit grațiere umanitară pentru 250 de persoane care execută pedepse cu închisoarea pentru presupuse activități extremiste.

De asemenea, el a permis accesul limitat în închisoare pentru două dintre cele mai cunoscute figuri ale opoziției, Maria Kalesnikava și Viktor Babariko, care au fost izolate timp de aproape doi ani fără niciun contact cu lumea exterioară.

Opoziția declară că salută aceste evoluții, însă multe alte persoane rămân în închisoare, iar arestările continuă.

Liderul său exilat, Tsikhanouskaya, a declarat pentru Reuters într-un interviu acordat săptămâna aceasta că eliberarea prizonierilor politici în loturi face parte dintr-un joc pe care Lukașenko îl joacă cu Occidentul.

„Trebuie să oprim represiunile, trebuie să eliberăm toți prizonierii și poate atunci vom vorbi cu voi”, a spus ea.