Alegerile prezidenţiale din Belarus, o formalitate pentru autocratul Aleksandr Lukaşenko, care urmează să obţină al şaptelea mandat consecutiv (AFP)

Belaruşii sunt chemaţi duminică la urme în alegeri prezidenţiale al căror rezultat este cunoscut dinainte, Aleksandr Lukaşenko, care conduce ţara cu omână de fier de peste 30 de ani, urmând ă obţină o victorie în acest scrutin şi al şaptelea mandat consecutiv, relatează AFP, citată de News.ro.

”Este pilonul nostru”, dă asigurări în centrul Minskului Alina, care nu ezită o clipă să spună că va vota cu acest autocrat autoasumat care a eliminat toată opoziţia.

Alegerile prezidenţiale belaruse din acest an vor fi doar o formalitate în ceea ce-l priveşte pe acest aliat apropiat al lui Vadimir Putin, căruia i-a pus la dispoziţie teritoriul belarus în invazia la scară mare a Ucrainei vecine în februarie 2022.

Potrivit unor organizaţii de apărarea drepturilor omului, în Belarus sunt peste 1.200 de deţinuţi politici, încarceraţi adesea fără să aibă acces la un avocat şi fără să poată comunica cu rudele.

”FACE ORDINE ÎN ŢARĂ”

Context represiv sau ba, Alina, în vârstă de 19 ani, se declară convinsă că ”majoritatea oamenilor îl susţin” pe Aleksandr Lukaşenko. Însă, la fel ca majoritatea persoanelor intervievate de AFP, tânăra este prudentă şi preferă să nu-şi spună numele de familie.

Ea nu se plânge de nivelul său de trai. Alina spune că câştigă ”1.400-1.600 de ruble belaruse pe lună (aproximativ 450 de euro) şi că ”îmi convine”. ”Voi vota cu «Batka»!”, delcară ea cu mândrie, folosind numele popular al lui Aleksandr Lukaşenko, care înseamnă ”tată” în belarusă.

La fel ca toţi belaruşii născuţi după independenţa ţării, în 1991, această angajată la fast-food nu-şi poate imagina altă persoană la conducerea ţării.

Ea recunoaşte deschis că nu-i ”ştie” pe ceilalţi patru candidaţi validaţi de putere, cu rol de susţinători. Feţele lor sunt complet absente din spaţiul public.

La câţiva metri distanţă, Vladimir Labanov, un tânăr inginer în vârstă de 24 de ani, este şi el elogios cu preşedintele în vârstă de 70 de ani, ”Îl respect, este un om puternic. El face ordine în ţară”.

Pe arterele impozante în stil sovietic din Minsk, capitala acestei ţări cu nouă milioane de locuitori, multe panouri care fac reclamă alegerilor au fost instalate în staţii de autobuz şi pe faţade.

Pe o iarnă cenuşie deosebit de blândă, fiecare patre să-şi vadă de treburi, fără să-şi facă prea multe griji faţă de acest scrutin rezolvat în avans.

Antonina, în vârstă de 77 de ani, se felicită de un impuls util al lui Lukaşenko, care a semnat un decret cu câteva zile înainte de alegerile prezidenţiale, prin care creşte pensiile cu o medie de 10%. ”E foarte bine!”, exclamă încântată această foată profesoară, care primeşte lunar 300 de euro.

”SANCŢIUNILE ATING TOATE FAMILIILE”

În Belarus, economia rămâne larg planificată de stat, o moşternire de la fosta Uniune Sovietică (URSS), dragă lui Aleksandr Lukaşenko, care a fost un director de colhoz, nişte ferme mari colective.

Ţara se confruntă de mai mulţi ani cu sancţiuni impuse de Occident în urma înăbuşirii vocilor critice cu puterea, iar din 2022 din cauza susţinerii logistice furnizate invaziei ruse a Ucrainei.

”Asta nu e important!”, respinge Serghei Kuzneţov, în vârstă de 74 de ani, pentru că, în opinia sa, Belarusul a găsit deja o alternativă. ”Toate vânzările noastre sunt destinate Chinei”, laudă el.

În realitate, belaruşii nu mai au acces la multe produse europene şi au pierdut pieţe. Legăturile feroviare şi aeriene au fost întrerupte, transportul rutier este sancţionat, iar Minskul este nevoit să conteze pe Moscova să-şi susţină economia.

”Sancţiunile ating toate familiile într-un fe sau altul”, recunoaşte Dmitri, un profesor în vârstă de 39 de ani, care a votat joi anticipat, o posibiliatte oferită de legea belarusă.

Însă nivelul său de trai, al soţiei şi copilului îi ”convine” şi dă asigurări că ”are încredere” în Aleksandr Lukaşenko. ”Am crescut în regimul său”, se justifică el.

El spune însă că, în jurul său, ”cunoaşte oameni care au plecat” după revolta populară din 2020, ”de frica persecuţiilor” atotputernicului KGB.

SCRUTIN ”NECONFORM STANDARDELOR DEMOCRATICE”

Uniunea Europeană (UE) consideră că Aleksandr Lukaşenko ”nu are nico legitimitate democratică” după alegerile ”nici libere, nici democratice” din 2020 şi din cauza unor încălcări ”persistente” ale drepturilor omului.

Franţa a apreciat sâmbătă că scrutinul de duminică ”nu va fi conform standardelor democratice”.

Parisul ”va urmări cu atenţie desfăşurarea alegerilor prezidenţiale care au loc la 26 ianuarie”, anunţă într-un comunicat Ministerul francez de Externe.

”Nivelul fără precedent al represiunii, încălcările drepturilor omului, restricţiile participării la viaţa politică şi ale accesului la presa independentă privează aceste alegeri de orice legitimitate”, consideră Quai d’Orsay.