Alegerile prezidențiale din România – un scurt istoric

Scrutinul prezidențial din 2024 este al 10-lea de după căderea regimului comunist în 1989. Desfășurate prin alegeri directe, scrutinele au fost decise în al doilea tur, cu excepția primului, din 1990, în care rezultatul a fost decis din primul tur. În perioada 1990 – 2000 președintele a fost pentru un mandat de patru ani, iar din 2004 mandatul a fost prelungit la cinci ani.

Dacă în perioada 1990 – 2000 alegerile prezidențiale (primul tur) și cele parlamentare s-au desfășurat simultan, din 2004, prin prelungirea mandatului prezidențial cele două scrutine s-au desfășurat la date diferite. Iată însă că după 20 de ani, alegerile prezidențiale și cele parlamentare vor avea loc în același an, dar nu simultan. Primul tur al prezidențialelor va avea loc pe 24 noiembrie, urmat de scrutinul parlamentar pe 1 decembrie și apoi de al doilea tur al alegerilor prezidențiale pe 8 decembrie.

Iată în continuare o reamintire a celor nouă scrutine prezidențiale desfășurate până acum:

1990 – Primul scrutin desfășurat înainte de adoptarea Constituției în 1991, în temeiul Decretului-lege 92/1990 adoptat de Consiliul Provizoriu de Unitate Națională (CPUN, parlamentul provizoriu al României). A fost singura dată când un candidat – Ion Iliescu, președinte CPUN și susținut de Frontul Salvării Naționale (FSN) – a fost ales din primul tur, obținând 85,07% din voturile exprimate și majoritatea alegătorilor înscriși pe listele electorale, urmat de Radu Câmpeanu (Partidul Național Liberal) 10,64% și Ion Rațiu (Partidul Național Țărănesc Creștin Democrat) 4,29%. A fost și scrutinul cu cel mai redus număr de candidați – trei. Prezența la vot a fost de 86,2%.

1992 – Primul scrutin prezidențial după adoptarea pe 8 decembrie 1991 a noii Constituții. Ion Iliescu (candidat al Frontului Democrat al Salvării Naționale, FDSN, desprins din FSN) a obținut în primul tur 47,3%, urmat de Emil Constantinescu (Convenția Democratică Română, CDR) 31,2%, Gheorghe Funar (Partidul Unității Naționale Române, PUNR) 10,88%, Caius-Traian Dragomir (FSN) 4,75%, Ion Mânzatu (Partidul Republican) 3,05% și Mircea Druc (independent) 2,75%. În turul al doilea Ion Iliescu a fost ales cu 61,4%, în timp ce Emil Constantinescu a obținut 38,6%. Prezența la vot a fost de 76,3% la turul 1 și de 73,2% la turul 2.

1996 – Ordinea primilor doi clasați a fost aceeași ca la precedentul scrutin: Ion Iliescu (Partidul Democrației Sociale din România, PDSR, fost FDSN) 32,2% urmat de Emil Constantinescu (CDR) 28,2%, apoi Petre Roman (Partidul Democrat, PD) cu 20,5% și Gyorgy Frunda (Uniunea Democrată Maghiară din România, UDMR) 6,02%. În total au fost 16 candidați în primul tur – număr record. În turul al doilea, beneficiind de sprijinul PD și UDMR, Emil Constantinescu a fost ales cu 54,4% față de 45,6% pentru Ion Iliescu. Prezența la vot a fost de 76% în turul 1 și de 75,9% în turul 2.

2000 – Emil Constantinescu a decis să nu mai candideze la un nou mandat, ceea ce a înlesnit revenirea lui Ion Iliescu (Polul Social Democrat) clasat pe locul 1 în primul tur cu 36,3%, urmat de Corneliu Vadim Tudor (Partidul România Mare, PRM) cu 28,3%, Theodor Stolojan (PNL) 11,8%, Mugur Isărescu (CDR) 9,5%, Gyorgy Frunda (UDMR) 6,2%, Petre Roman 2,99%, în total 12 candidați. În turul al doilea Ion Iliescu a câștigat cu un avans considerabil în fața lui Vadim Tudor – 66,8% la 33,2%. Prezența la vot a fost de 65,3% la primul tur și 57,5% la turul 2.

2004 – În primul scrutin în care președintele a fost ales pe cinci ani prim ministrul Adrian Năstase (Partidul Social Democrat, PSD, urmașul FDSN și PDSR) s-a clasat pe primul loc la turul 1 cu 40,9%, urmat de Traian Băsescu (Alianța Dreptate și Adevăr, PD – PNL) cu 33,9%, Corneliu Vadim Tudor (PRM) 12,6%, Bela Marko (UDMR) 5,1 %, în total 13 candidați. În turul al doilea, Traian Băsescu a întors rezultatul, câștigând cu 51,2% față de 48,8% pentru Adrian Năstase. Prezența la vot a fost de 58,5% la turul 1 și 55,2 la turul 2.

2009 – Președintele Traian Băsescu (Partidul Liberal Democrat, PDL) s-a clasat pe primul loc cu 32,45%, urmat de Mircea Geoană (PSD) cu 31,15%, Crin Antonescu (PNL) 20%, Corneliu Vadim Tudor 5,5%, în total 12 candidați. În turul al doilea Traian Băsescu a fost reales cu 50,33%, față de 49,67% Mircea Geoană, o diferență de 70.000 de voturi, cel mai strâns rezultat al unui scrutin prezidențial din România. De remarcat că Mircea Geoană s-a clasat pe primul loc în interiorul României, Traian Băsescu obținând victoria prin votul Diasporei.

2014 – Acest scrutin a prilejuit cea mai spectaculoasă răsturnare între cele două tururi: dacă prim ministrul Victor Ponta (PSD) a obținut 40,4% la primul tur, urmat de Klaus Iohannis (PNL) cu 30,4% – un avans de 10% – cu Călin Popescu Tăriceanu (independent) 5,4%, Elena Udrea (Alianța Partidul Mișcarea Populară – PMP – PNȚCD), 5,2%, cu un total de 14 candidați, la turul 2 Klaus Iohannis a fost ales cu 54,4% față de 45,6% Victor Ponta, un avans de aproape 9%, o deplasare de voturi de 9,5%. Prezența la vot a fost de 53,2% la turul 1 și 64,1% la turul 2, cea mai mare creștere procentuală între cele două tururi.

2019 – Președintele Klaus Iohannis (PNL) s-a clasat pe primul loc în turul 1 cu 37,8%, urmat de prim ministra Viorica Dăncilă (PSD) 22,3%, Dan Barna (Alianța Uniunea Salvați România – USR – PLUS) 15%, Mircea Diaconu (Alianța PRO – ALDE) 8,85%, Theodor Paleologu (PMP) 5,72%, în total 14 candidați. În turul al doilea președintele Klaus Iohannis a fost reales cu o largă majoritate, 66,1%, față de 33,9% pentru Viorica Dăncilă, singura femeie calificată în runda finală. Prezența la vot a fost de 51,2% la turul 1 și 55,1% la turul 2.