Alexander Stubb, fost prim-ministru al Finlandei: „Nu cred că este realist să ne așteptăm la încheierea războiului în 2024”

Alexander Stubb (Helsinki, 1968) știe ce înseamnă să faci față schimbărilor de ciclu în politică. A fost prim-ministru al Finlandei între 2014 și 2015, când Europa trecea printr-o criză economică fără precedent, iar apoi a trecut prin Ministerul de Finanțe pentru a face ulterior saltul la Banca Europeană de Investiții. Anterior a fost ministru de Externe și a participat la medierea războiului din Georgia în 2008, așa că el cunoaște bine Rusia lui Putin. A fost și europarlamentar, între 2004 și 2008, transmite 20Minutos, citată de Rador.

Are multe de povestit. După încercarea eșuată de a ajunge la Comisia Europeană – a pierdut împotriva lui Weber în ‘alegerile primare’ ale PPE – acum sare la o altă mare provocare: să-și prezideze țara. În 2024, el vrea să fie succesorul lui Saulii Niinisto, iar acest apărător al intrării în NATO și al europenismului ferm face dezvăluiri într-un moment cheie.

Reporter: Ați decis să candidați la alegerile prezidențiale finlandeze – care vor avea loc în 2024. De ce acum?
Alexander Stubb: Din cauza situației politice mondiale și mai precis din cauza atacului lui Putin asupra Ucrainei. Și pentru că Finlanda este acum membră a NATO; am experienţă, reţeaua de contacte şi cunoştinţe de politică externă şi de securitate. Cred că acest lucru poate fi foarte util pentru țară.

Reporter: Cât de mult credeți că s-a schimbat Finlanda de când ați fost prim-ministru?
Alexander Stubb: Cred că sunt două lucruri care s-au schimbat mai ales de când mi-am început cariera politică – patru ani în Parlamentul European și opt la nivel național. Primul, care este general în toată Europa și, de asemenea, în Spania, este că acum totul este mult mai polarizat. Dezbaterea internă este polarizată și nu există o divizare clară între dreapta și stânga. Există mult mai multă politică identitară. A doua mare schimbare este, desigur, că Finlanda este acum membră a NATO: aceasta înseamnă că următorul președinte al Finlandei va fi primul președinte NATO cu normă întreagă.

Reporter: Acum totul este marcat de invazia rusă a Ucrainei. Vedeți o soluție pe termen scurt? Care ar fi cea mai fezabilă cale de ieșire?
Alexander Stubb: Nu cred că este realist să ne așteptăm la încheierea războiului în anul următor. Acesta este clar un război lung. Acestea fiind spuse, dacă ar exista o portiţă pentru negocierile de pace, Zelenski ar avea nevoie de cel puțin patru lucruri: teritoriul, cu o decizie bazată pe opinia ucrainenilor; garanții de securitate, fie bilateral cu SUA, fie multilateral de la NATO și UE, și care ar include o cale de aderare; justiție, iar asta înseamnă că criminalii de război ruși ar trebui să ajungă în instanțele internaționale; și reconstrucție. Problema pe care o văd este că acest război este prea mare pentru ca Putin să-l piardă, prin urmare, conflictul pare că trebuie rezolvat pe câmpul de luptă.

Reporter: Deci nu-l vedeţi pe Zelenski și Putin stând la aceeași masă și semnând un acord? Trebuie să ne amintim de acordurile de la Minsk, care au fost semnate în 2014.
Alexander Stubb: Ei bine, primul lucru este că acordurile de la Minsk au fost în cele din urmă un eșec. Au fost un pact tradițional și o abordare bună, dar nu a funcționat. Din nou, Putin nu poate pierde acest război, așa că ceea ce ar trebui să se întâmple este ca puteri precum China și marile puteri din estul și sudul global să facă presiuni asupra Moscovei să vină la masa negocierilor. Dacă se va întâmpla asta, cu siguranță că Statele Unite și Bruxelles-ul ar trebui să facă același lucru cu Zelenski pentru a-l convinge că este timpul pentru negocieri. Ar trebui să fie multă presiune de ambele părți. Am fost mediator în Georgia în 2008 împreună cu ministrul francez Bernard Kouchner, dar acum situația este foarte diferită pentru că a mers prea departe.

Reporter: Aţi fost întotdeauna în favoarea intrării Finlandei în NATO. Credeţi că ar fi trebuit să se întâmple mai devreme?
Alexander Stubb: Când eram ministru de Externe în 2008 și am mediat la Tbilisi și Moscova – din cauza războiului din Georgia – am ținut un discurs bazat pe trei puncte în care am explicat de ce a trebuit redeschisă dezbaterea privind aderarea la NATO. Dar nu era momentul potrivit. Cred că Finlanda ar fi putut adera la Alianță în 1995 sau 2008 sau 2014, dar trebuie să fii realist când nu ai majoritate. Suntem o democrație, nu o dictatură și nu mă uit la trecut, ci la viitor. Finlandezii sunt o societate foarte capabilă să se adapteze la circumstanțe foarte repede; au făcut-o în 1917 cu independența, în 1991 cu căderea URSS și în cele din urmă intrarea în NATO a avut loc în 2022 după atacul lui Putin asupra Ucrainei.

Reporter: A devenit securitatea națională o problemă cheie pentru Finlanda?
Alexander Stubb: Întotdeauna a fost. Trebuie înțeles că Finlanda are o graniță de 1.340 de kilometri cu un stat agresiv, imperialist și revizionist precum Rusia lui Putin: securitatea este așadar existențială. A existat întotdeauna o încercare de a găsi un echilibru între a avea bune relații cu Rusia, pe de o parte, și a avea cea mai mare armată din Europa, rezerviști, serviciul militar obligatoriu sau sisteme de apărare sofisticate, pe de altă parte. Suntem realiști în ceea ce privește securitatea și Rusia. Acest lucru nu este ceva nou pentru noi; suntem pregătiţi.

Reporter: Credeţi că UE a reacționat bine la vremurile în care trăim?
Alexander Stubb: Da. Nu am văzut niciodată o UE atât de hotărâtă, unită și rapidă ca de când a început războiul. Și asta pentru că a avea un dușman comun ne unește și mai mult; desigur că vor exista dezacorduri, este logic, dar mi s-a părut de neimaginat să lansăm cel mai important pachet de sancțiuni sau să transformăm Mecanismul european de pace într-un instrument de finanțare a războiului sau de a trimite arme și muniții în Ucraina în modul în care este face. Sunt mândru, ca european, de modul în care s-a reacţionat la crimele internaţionale ale Rusiei lui Putin.

Reporter: Și cum poate Finlanda să devină un jucător mai relevant în UE?
Alexander Stubb: Am fost mereu, cred. De când am aderat, Finlanda și-a dorit întotdeauna să fie în centrul UE și ne aflăm și la periferia geografică. De aceea, de exemplu, am aderat la euro; a fost o decizie economică, dar și politică, așa cum am participat la probleme de securitate. Odată cu criza economică din 2008, situația a fost complicată, dar de la Brexit și, mai târziu, cu pandemia și acum cu războiul, am arătat încă o dată că suntem foarte pro-europeni, iar datele o arată.

Reporter: La actuala UE despre care vorbim, ce aţi schimba?
Alexander Stubb: Ar trebui întotdeauna să ne întoarcem la ceea ce este temelia Uniunii Europene, care se bazează pe patru principii: pace, prosperitate, securitate și stabilitate. Dacă ne gândim la aceste elemente, trebuie să ne gândim și la modul în care menținem roata în mişcare și proiectul și mai puternic. Pentru mine, în această perioadă specială de integrare europeană, un obiectiv important este acela de a deveni mai puternic în politica externă, unde ar trebui să prevaleze majoritatea – și nu unanimitatea ca până acum -; lupta împotriva schimbărilor climatice este, de asemenea, importantă; apoi, un sistem financiar și economic echitabil; și în sfârșit ca toată lumea să se simtă în siguranță.

Reporter: Și, în sfârșit, care este evaluarea dvs. despre activitatea noului guvern finlandez?
Alexander Stubb: Cred că vă voi dezamăgi cu răspunsul meu. Președintele trebuie să planifice politica externă împreună cu guvernul, împreună cu orice guvern. Și în calitate de fost premier, nu fac aprecieri publice asupra rolului Executivului pentru că știu cât de dificilă este această treabă.

Sursa: 20Minutos/ Rador/ Traducerea: Rodezia Costea