Alexandru Florian: Nu este prima oară când președintele IICCMER susține public memoria extremei dreapta interbelice / El preia numai mesajul și mărturiile legionarilor sau a acelora care îi sprijină

Directorul Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, Alexandru Florian, afirmă, într-un punct de vedere transmis redacției G4Media.ro, că ”nu este prima oară când directorul Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc IICCMER susține public memoria extremei dreapta interbelice”. Florian mai susține că Radu Preda, directorul IICCMER ”preia numai mesajul și mărturiile legionarilor sau a acelora care îi sprijină și, de asemenea, a participat alături de persoane care se recunosc de la Mișcarea Legionară, la evenimente publice”.

Context.

Cercetătorul Mihai Demetriade a afirmat recent, într-un interviu acordat RFI pe tema „Experimentului Piteşti”, că tortura „nu este o excepţie venită sau impusă de un terţ represor”. „Ea face parte din anatomia legionară. Administraţia penitenciarului a creat contextul favorabil ca acest episod violent să se dezvolte. Asta developează Piteştiul cumva, şi Suceava, într-o altă lumină. Îţi dai seama că victimele nu sunt chiar victime”, a declarat Mihai Demetriade, potrivit RFI România.

Ulterior, şi Mădălin Hodor a făcut referire, pe Facebook, la interviul acordat de Mihai Demetriade.

„Ei, interviul ăsta, bazat pe cercetările lui de ceva ani, cam dă la temelia unuia dintre marile mituri ale carpetei cu Răpirea din Serai din CV-ul marilor istorici anticomunişti ai patriei. Care şi-au cam construit nişte cariere şi au produs nişte scrieri de toată jena, nu mai zic şi nişte filme bune de aruncat la coş”, a scris, printre altele, Mădălin Hodor.

În replică, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a anunţat că a luat act „cu uimire şi indignare” de declaraţiile celor doi, apreciind că este „un act de vandalism intelectual să califici terifiantul experiment derulat la închisoarea din Piteşti drept o simplă răfuială între grupări adverse, fie ele şi legionare”.

„Exonerarea autorităţilor comuniste de vina de a fi încurajat şi patronat un asemenea episod de degradare a fiinţei umane reprezintă o lovitură pe obrazul celor care, proveniţi din mai tot spectrul politic şi ideologic al epocii, au fost supuşi unui regim de tortură la care, după cum spunea şi Alexandr Soljeniţîn, nici măcar artizanii GULAG-ului nu s-au gândit. La trei decenii de la căderea simbolică a comunismului, este trist şi revoltător să constaţi că oameni care au cercetat arhivele dictaturii proletariatului nu au înţeles nimic din drama consumată în universul concentraţionar, utilizând etichetări abuzive şi trăgând concluzii imunde”, se menţionează într-un comunicat al IICMER transmis AGERPRES.

Ulterior, Radu Preda, directorul IICCMER, a scris pe blogul Adevărul: ”La urma urmelor, ce îi deranjează pe negaţionişti şi pe păpuşarii lor? Faptul că, da, în România modernă, nu doar în secolele trecute, s-au găsit oameni, şi nu foarte puţini, gata să moară pentru credinţă şi patria lor. Că au fost caractere care nu au negociat, nu au stat la masa verde, care nu au dat legi compensatorii şi nici nu au promis luna de pe cer în speranţa permanentizării la putere. La Piteşti şi în alte locuri, comunismul a vrut să distrugă tocmai astfel de oameni a căror memorie, cum se vede, trebuie şi ea distrusă. Păcat!”

Citeste mai mult: adev.ro/q08pzp

Redăm mai jos punctul de vedere transmis G4Media.ro de Alexandru Florian, directorul Elie Wiesel

”Scriu aceste rânduri din solidaritate cu jurnalistul William Totok, corespondent RFI România și cu care am fost coleg la Comisia „Elie Wiesel” în 2003-2004.

În timp ce o emisiune tv din Franța promova astăzi dimineață povestea lui Loup Bureau, ziarist francez închis în Turcia pentru așa zis terorism și eliberat după eforturile guvernului francez după 52 de zile, la noi asistăm la un linșaj mediatic al lui William.

Intervin, într-o dispută falsă lansată de ong-uri și persoane interesate să promoveze memoria Mișcării Legionare, numai pentru că Totok a primit mesaje de amenințare cu moartea.

Organizația Patriotică Radicală a Exilului Românesc „Fii lui Avram Iancu” i-a transmis: „Ia seama că luneci într-un joc periculos, iar dacă faci cunoștințe cu noi în scris, data viitoare – ce nu-i departe dacă nu te potolești – vei cunoaște tăișul pumnalelor noastre sau greutatea bardelor”.

Este inadmisibil ca în democrație Ideile să ucidă! Libertatea de opinie înseamnă dialog și argumente. Numai cine nu are aceste instrumente recurge la amenințări.

Cred că situația creată de interviul cu cercetătorul Mihai Demetriade, difuzat pe 28 octombrie la RFI România, a degenerat și datorită analfabetismului instituțional.

Reacțiile intempestive și agresive ale președintelui executiv al IICCMER și a conducerii CNSAS nu au făcut decât să încurajeze mesajele agresive și incitatoare ale celorlalți.

Conducerea CNSAS este posibil să se fi lăsat înșelată de reacțiile ong-iste și, fără să studieze documente sau să își asculte colegul, pe Mihai Demetriade, a redactat un comunicat inadecvat. De aceea, poate, astăzi o parte din conducerea CNSAS s-a desolidarizat de comunicatul de presă de ieri 31 octombrie.

Președintele executiv al IICCMER a făcut-o cu bună știință. El a semnat un comunicat și a doua zi a opinat și pe blog la Adevărul. De asemenea, nu este prima oară când susține public memoria extremei dreapta interbelice după tehnica „adevărul vostru este și al nostru”, lipsită de spirit critic.

El preia numai mesajul și mărturiile legionarilor sau a acelora care îi sprijină și, de asemenea, a participat alături de persoane care se recunosc de la Mișcarea Legionară, la evenimente publice.

Să fi uitat președintele executiv, demnitar de stat, care sunt premisele pentru asumarea memoriei de către o instituție publică centrală în democrație?

Eu însă știu că astfel de încercări fac parte din falsa competiție memorială pentru a câștiga spațiul public. O realitate inerentă a tranziției înspre mentalitatea civică democrată, plurală și deschisă. Iar instituțiile publice ar trebui să dirijeze acest proces educațional civic.”

Citește și

Trei membri CNSAS avertizează că președintele instituției, Constantin Buchet, a transmis în nume propriu comunicatul prin care se delimitează de afirmaţiile cercetătorilor Mihai Demetriade şi Mădălin Hodor despre ”Experimentul Piteşti”: ”Textul nu a fost discutat și nu a fost aprobat de Colegiu, așa cum prevede legea”