Alexandru Rafila, după un an la Ministerul Sănătății: ”Mi-aş fi dorit un acces mai bun la medicamente al pacienţilor, avem de lucrat şi la modul de achiziţie a vaccinurilor pentru copii”/ Ce spune despre vaccinurile anti- COVID distruse

La un an de când a preluat mandatul la Ministerul Sănătăţii, Alexandru Rafila a trecut în revistă schimbările pe care le consideră cele mai importante, transmite News.ro. Ministrul Sănătăţii spune că centrele ambulatorii deschise anul trecut în pandemie pentru pacienţii cu COVID- 19 şi finalizarea listei celor 25 de spitale care vor fi reabilitate cu fonduri prin PNRR se regăsesc printre acestea. Există însă şi capitole unde, spune ministrul Sănătăţii, şi-ar fi dorit să poată face mai mult, precum accesul mai bun la medicamente al pacienţilor şi modul de achiziţie al vaccinurilor pentru copii. Există însă şi la aceste capitole, spune ministrul, soluţii pe care vrea să le pună în aplicare în anul care vine.

• ”Am preluat mandatul la sfârşitul lunii noiembrie, în anul 2021, când eram în plină pandemie şi pandemia ne afecta vieţile din punct de vedere economic, social şi medical, pentru că valul al patrulea al pandemiei a produs nu mai puţin de 26.000 de decese din cauza infecţiei cu noul coronavirus şi, în plus, anul 2021 a reprezentat şi un record de mortalitate pentru România, am avut aproape 300 de mii de decese, ceea ce este enorm, în condiţiile în care în acelaşi an s-au născut undeva în jur de 180 de mii de copii, deci un spor negativ de 120 de mii de persoane, un oraş de dimensiuni medii a dispărut din România. În aceste condiţii am căutat să găsim o soluţie care s-a dovedit a fi cea potrivită.

Am dezvoltat rapid, începând cu luna decembrie, o reţea de centre ambulatorii la nivel naţional, peste 230 de centre, am reuşit să aducem medicaţia antivirală în aceste centre şi lumea se putea prezenta încă din primele etape ale bolii pentru evaluare, pentru tratament, şi lucrul ăsta a contat foarte mult alături bineînţeles de creşterea rapidă a numărului de teste efectuate încât persoanele care prezentau simptome să nu mai stea acasă o săptămână sau două până când situaţia se complica şi lucrul ăsta a schimbat radical modul în care pandemia a evoluat în România pentru că , pe de o parte, nu am mai închis şcolile, un lucru pe care eu îl consider unul dintre cele mai importante şi activităţile economice, sociale au continuat fără sincope”, a declarat Ministrul Sănătăţii.

Ministrul Sănătăţii spune că, atunci când a ajuns la minister, nu existau documente legate de Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi că, în acest moment, sunt atinse toate ţintele privind proiectele care vor fi făcute prin PNRR. Cel mai important dintre ele este legat de modernizarea a 25 de spitale. Lista concretă a acestor spitale va fi anunţată la finalul anului.

• „Noi aveam de îndeplinit o sarcină extem de dificilă, programul naţional de redresare şi rezilienţă, l-am găsit cu greu la Ministerul Sănătăţii, nu existau documente, nu exista nici măcar în memoria instituţională,oamenii din Minister nu lucraseră la acest PNRR, a trebuit să reconstituim din bucăţi,să înţelegem ce se întâmplă, care era filozofia acestui program care putea să aducă României resurse foarte mari în domeniul investiţiilor, atât în medicina ambulatorie cât şi în asistenţa medicală spitalicească.
• Împreună cu câţiva colegi am pus la punct un proiect ambiţios. La sfârşitul anului, am reuşit să atingem absolut toate ţintele din PNRR, atât în domeniul investiţiilor, mă refer aici la dotarea cabinetelor de medicină de familie, cel puţin 3000 de cabinete, ambulatoriilor de specialitate, la nivel naţional, dotarea spitalelor pentru controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale, dotarea secţiilor de neonatologie sau a celor de planning familial. Până la finalul anului vom avea finalizată lista celor cel puţin 25 de spitale care urmează să fie construite din PNRR, criteriile au fost aprobate de Guvernul României, ele vor fi aplicate pentru lista preformată care a fost furnizată de Ministerul Sănătăţii la preluarea mandatului.
• Sunt lucruri pe care le consider importante şi care până la urmă vor schimba situaţia sistemului de sănătate în România împreună cu un element crucial fără de care orice sistem de sănătate nu este funcţional, mă refer aici la o reformă a resurselor umane care poate să asigure într-un interval de timp rezonabil de minimum 5 ani aş spune resursa umană de care este nevoie atât în domeniul asistenţei medicale primare cât şi în domeniul specialităţilor , mai ales cele deficitare care câteodată sunt cu mari lipsuri în anumite zone din România”, a spus Alexandru Rafila.

Cum s-ar putea rezolva deficitul de resursă umană în sănătate. Parteneriatul între Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei, pe de o parte, şi rolul autorităţilor locale, pe de alta, care trebuie să găsească modalitatea de a atrage medici în localităţile lor.

• „Modificarea filosofiei de pregătire a medicilor în Rezidenţiat pe de o parte, şi atragerea medicilor către zonele mai puţin tentante din punct de vedere economic sau social se poate realiza de către Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Educaţiei dar numai în parteneriat cu autorităţile locale care trebuie să găsească soluţii pentru atragerea acestor resurse”, a spus Ministrul.

După un an la Ministerul Sănătăţii, Rafila a explicat şi ce proiecte şi-ar fi dorit să fie mai bine realizate şi a precizat şi motivele pentru care ele nu au putut fi realizate aşa cum ar fi vrut. Accesul pacienţilor la medicamente şi accesul la timp al copiilor la vaccinurile special create pentru ei sunt printre lucrurile la care mai este de lucrat, spune Ministrul. Un fond de inovaţie separat de cel al CNAS pentru medicamentele inovative, printre proiectele luate în calcul la Ministerul Sănătăţii.

• „Cel mai mult mi-aş fi dorit să găsim o situaţie care să permită un acces mai bun la medicamente al pacienţilor din România. Chiar dacă am reuşit să dublăm numărul de molecule noi care au fost incluse pe lista de medicamente compensate şi gratuite faţă de 2021, în 2021 au fost cred că în jur de 37 de molecule noi, anul acesta am depăşit 75, accesul la medicamente compensate şi gratuite, mai ales la generice care sunt cele pe care le folosesc majoritatea pacienţilor din România, aproape 80% din pacienţii din România folosesc medicamente generice, acestea lipsesc de multe ori şi am demarat un proces amplu de discuţii şi consultări încât să schimbăm o legislaţie care a dus la dispariţia acestor medicamente de pe piaţă.
• Noi aveam un mecanism de stabilire a preţurilor de referinţă în funcţie de un medicament care reprezenta această referinţă, fusese la un moment dat prezent în România, aceste medicamente de referinţă, multe dintre ele au dispărut, deci pur şi simplu nu mai există pe piaţă, şi ele continuă să fie referinţă pentru alte medicamente, lucrul ăsta generează foarte multe sincope, producătorii nu mai sunt interesaţi fie să le producă fie să le aducă în România dacă sunt de import, altele sunt din zona de export paralel, intracomunitar se pot vinde medicamente pe alte pieţe care sunt mai interesante din punct de vedere economic şi acest mecanism care stabilea că în România medicamentele au cel mai mic preţ a dus la dispariţia medicamentelor de pe piaţă.
• Asta afectează programe importante precum oncologia. Am avut chiar ieri o şedinţă, am adus organizaţiile producătorilor de medicamente, organizaţiile de pacienţi astfel încât să putem să înaintăm până la sfârşitul acestui an un act normativ care să mai reglementeze situaţia. Pentru regândirea taxei de clawback care este descurajantă mai ales pentru producătorii de generice din România, trebuie să găsească probabil Parlamentul o soluţie care să fie pe deplin acceptată şi asumată politic.
• Eu cred că o ameliorarea a crizei va fi, o rezolvare înseamnă mult mai mult decât politica de preţ, înseamnă şi politica aceasta legată de clawback şi de filozofia care trebuie să existe în România astfel încât să securizăm resursele pentru medicamentele generice iar cele inovative să fie introduse eventual prin constituirea unui fond pentru inovaţie prin care să nu grefezi bugetul Casei Naţionale pentru medicamente compensate şi gratuite şi care să permită extinderea listei cu medicamente inovative fără ca aceşti bani să fie luaţi de la medicamentele generice.
• Este o politica ce trebuie să ţină cont de faptul că în România 79% dintre pacienţi primesc medicamente generice şi pentru asta se cheltuie doar 21% dintre resurse şi invers, pentru restul de 21% dintre medicamente se cheltuie 79% dintre resurse. Balanţa aceasta trebuie să fie ţinută întotdeauna sub control”, a explicat ministrul Sănătăţii.

Modul de achiziţie a vaccinurilor pentru copii, printre lucrurile pe care ministrul şi-ar fi dorit să le facă mai eficient. Ministrul ia în calcul constituirea unei structuri specializate în achiziţia de vaccinuri pentru copii astfel încât să nu mai existe întreruperi în aprovizionarea cu serurile necesare lor.

• „Sunt câteva lucruri pe care mi le-aş fi dorit să le fi făcut mai eficient, fie că discutăm despre modul de achiziţie a vaccinurilor, acolo am reuşit un lucru cred extraordinar, nu numai noi, a fost o contribuţie a Ministerului Sănătăţii dar şi a Parlamentului în egală măsură, în viitorul apropiat va fi posibilă compensarea vaccinurilor, este un lucru foarte important.
• Noi avem de lucrat, şi aici aş încerca să schimb lucrurile în mod radical, trebuie să existe o structură specializată în achiziţia de vaccinuri, pentru copii, vedeţi, vaccinurile care sunt produse biologice care se produc cu mare dificultate, procesul tehnologic durează cel puţin doi ani la unele dintre vaccinurile complexe, achiziţiile de vaccinuri trebuie să fie mai flexibile şi să permită un mecanism care să împiedice sincopele care există pe piaţă. Dacă un vaccin lipseşte lucrul ăsta descurajează vaccinarea pentru că părinţii merg odată cu copilul la medic să-l vaccineze dacă nu este vaccin disponibil poate a doua oară nu mai vine”, a precizat Alexandru Rafila.

Distrugerea a 6 milioane de doze de vaccin anti-COVID, o situaţie greu de acceptat, spune ministrul Sănătăţii. Rafila spune că totuşi a reuşit să economisească sume importante de bani prin vinderea unor cantităţi de vaccin către ţări interesate dar şi prin faptul că ţara noastră nu a mai cumpărat anul acesta numărul de vaccinuri prevăzute în contractul iniţial stabilit prin mecanism european.

• „Chiar dacă noi am reuşit să economisim circa 300 de milioane de euro din faptul că am vândut o parte dintre vaccinurile împotriva infecţiei cu noul coronavirus sau am redus contractul la care eram obligaţi să cumpărăm de exemplu până la sfârşitul anului încă 11, 2 milioane de doze şi am cumpărat doar 3 milioane de doze din vaccinul cu formula nouă, îmi pare rău că ajungem să distrugem milioane de doze de vaccin care nu au fost utilizate.
• În total până la sfârşitul anului vor fi circa 6 milioane de doze care expiră, o parte din ele au fost distruse, restul probabil vor intra în aceeaşi procedură, este o situaţie greu de acceptat, s-a întâmplat în multe alte ţări europene, atunci când discuţi de bani publici, de contracte care implică sume mari de bani trebuie să existe foarte multă transparenţă astfel încât lumea să înţeleagă ce se întâmplă iar opacitatea în elaborarea şi desfăşurarea acestor contracte nu este un lucru bun”, a explicat acesta.

Planul pentru anul care vine la Ministerul Sănătăţii. Printre proiecte, semnarea contractelor de finanţare pentru domenii esenţiale din sistem

• „Pentru anul care vine îmi doresc în primul rând să semnăm toate contractele de finanţare pentru toate investiţiile din domeniul medicinii de ambulator, asistenţă medicală primară, ambulatorii de specialitate, secţii de neonatologie, dotarea spitalelor pentru controlul infecţiilor asociate asistenţei medicale, pentru centrele de planning familial, anul viitor să se încheie proiectele spitalelor regionale şi să fie nu numai începute ci şi adjudecate proiectele de construire a acestor spitale şi să reuşim schimbarea modului de gândire în acordarea serviciilor medicale, să mutăm balanţa dinspre asistenţa medicală spitalicească spre cea ambulatorie şi să rezolvăm şi problema medicamentelor compensate şi gratuite, în special în zona acestora generice, fără să excludem medicamentele originale şi să reuşim să realizăm toate normele necesare pentru implementarea Planului Naţional de Combatere şi Control al Cancerului”, a explicat ministrul Sănătăţii pentru News.ro.