Algele din plastic: O specie de sub gheața arctică conține de 10 ori mai mult plastic decât apa din jur. Care este explicația?

Alga Melosira arctica, care creşte sub gheaţa arctică, conţine de zece ori mai multe microparticule de plastic în comparaţie cu apa din jur, conform unui studiu condus de Institutul Alfred Wegener, Centrul Helmholtz pentru Cercetări Polare şi Marine (AWI) şi publicat vineri, transmite agenţia Xinhua, citată de Agerpres.ro.

„Am găsit în sfârşit o explicaţie plauzibilă pentru faptul că măsurăm întotdeauna cele mai mari cantităţi de microplastic la marginea gheţii, chiar şi în sedimentele de adâncime”, a declarat Melanie Bergmann, conducătoarea echipei de cercetare, citată într-un comunicat.

În timpul unei expediţii cu nava de cercetare Polarstern, în vara anului 2021, echipa a colectat mostre de alge Melosira şi de apă din jurul acestora, în preajma gheţii. Eşantioanele au fost apoi analizate de Universitatea Canterbury din Noua Zeelandă şi de organizaţia Ocean Frontier Institute (OFI) fondată de Universitatea Dalhousie din Canada.

Odată captive în mâzga de pe alge, microparticulele de plastice călătoresc „ca într-un lift până pe fundul mării sau sunt consumate de animale marine”, a explicat Deonie Allen de la Universitatea din Canterbury şi de la Universitatea din Birmingham, Marea Britanie.

Deoarece algele de gheaţă reprezintă o sursă importantă de hrană pentru numeroase organisme care trăiesc în ape adânci, microplasticul poate pătrunde în lanţul trofic.

Un studiu anterior a arătat deja că algele de gheaţă reprezintă, de asemenea, o sursă importantă de hrană la suprafaţa apei. Acest lucru „ar putea explica de ce microplasticul era deosebit de răspândit la organismele zooplancton asociate cu gheaţa”, a indicat AWI.

Deoarece zooplanctonul este consumat de peşti, care la rândul lor sunt mâncaţi de păsări marine, microparticulele de plastic ar putea pătrunde şi în lanţul trofic uman, arată studiul.

Analiza detaliată a identificat numeroase tipuri de materiale plastice prezente în Arctica, inclusiv polietilenă, poliester, polipropilenă sau nailon.

„Deşeurile de plastic şi, ca urmare, microplasticul, reprezintă o problemă globală pe care nicio ţară nu o poate rezolva singură”, a declarat vineri pentru Xinhua un purtător de cuvânt al Agenţiei Federale Germane de Mediu (UBA).

Regiunea arctică, în special, „suferă din cauza deşeurilor aduse din alte regiuni ale lumii de curenţii oceanici, sistemele fluviale şi curenţii de aer”, a spus purtătorul de cuvânt.

Sunt necesare eforturi internaţionale pentru a se „începe prevenirea deşeurilor foarte devreme în cadrul ciclului de viaţă al produselor din plastic în loc ca acestea să fie aruncate în aval’, a adăugat el.

Poluarea cu plastic a devenit o problemă la nivel global. Din cele 9,2 miliarde de tone de plastic produse între 1950 şi 2017, aproximativ 7 miliarde de tone au ajuns sub formă de deşeuri în gropile de gunoi sau au fost aruncate, conform estimărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

În martie 2022, 175 de naţiuni au convenit la Adunarea Generală a ONU pentru Mediu de la Nairobi să dezvolte până în 2024 un acord internaţional obligatoriu din punct de vedere juridic privind poluarea cu plastic.

sursa: Agerpres.ro