Ambasadorul Italiei la București: În sectorul agricol românesc sunt deja prezente aproximativ 800 de companii italiene / Suntem primul investitor în terenuri agricole, într-o țară în care 30% din suprafața agricolă este deținută de străini

Italia este primul investitor în terenuri agricole din România, într-o țară în care 30% din terenurile agricole este deținută de străini, a declarat ambasadorul Italiei la București pentru Nordest Economia, citată de Rador. El a mai spus că în sectorul agricol românesc sunt deja prezente aproximativ 800 de companii italiene.

Există un spațiu în creștere pe piață pentru agromecanica italiană și, mai la general, pentru agritech și tehnologiile din lanțul alimentar, cum ar fi cele pentru lanțul frigorific, a mai spus Ambasadorul Italiei la București, Alfredo Maria Durante Mangoni, care a preluat mandatul la București în iulie 2021, într-un interviu acordat publicației „Nordest Economia”.

Reporter: Care este starea relațiilor dintre Italia și România?
Mangoni: Excelentă și cu perspective bune de viitor. Prietenia de lungă durată dintre cele două țări a dat roade în toate domeniile: economic, politic, cultural și, bineînțeles, uman și social, atât de evidentă în relațiile italo-române. Mai există, totuși, un potențial mare care trebuie dezvoltat.

Reporter: Cum merge înterschimbul comercial dintre cele două țări?
Mangoni: Italia și România formează astăzi un model de sisteme economice extrem de bine integrate, prin lanțuri valorice care susțin creșterea economică în ambele țări. Acest lucru explică și marele echilibru al balanței comerciale.

Italia este a doua piață de destinație pentru exporturile românești și al doilea furnizor al României, care reprezintă a 13-a piață de destinație, unde exportăm în principal produse în metal, textile, mașini, aparate electrice, mijloace de transport și substanțe chimice. Mai exact, în prima jumătate a anului 2021, exporturile italiene în România s-au ridicat la 4,8 miliarde de euro, iar importurile au fost de 4,1 miliarde.

Reporter: Cum rămâne cu investițiile directe italiene în România?
Mangoni: Aproape 9 miliarde de euro în 2020. Suntem a patra țară ca volum de investiții pe teritoriul României, egal cu circa 9%, și prima ca număr. Principalele sectoare de interes italian sunt infrastructura, energia regenerabilă, manufactura avansată, tehnologia, industria agroalimentară și sănătatea. Prezența italiană în România este larg răspândită, cu peste 23.000 de companii active în 2020 în aproape toate sectoarele economice, inclusiv bancar și finanțe și consultanță.

Reporter: România este un important producător agricol în Europa. Ce oportunități de export și investiții există pentru companiile italiene din sectorul tehnologiei agricole?
Mangoni: În sectorul agricol românesc sunt deja prezente aproximativ 800 de companii italiene. Pe lângă faptul că suntem un furnizor important de tehnologii pentru sector, suntem primul investitor în terenuri agricole, într-o țară în care 30% din suprafața agricolă este deținută de străini.

Sectorul agroindustrial constituie un activ strategic pentru economia românească, la care contribuie o pondere substanțială din PIB. Fondurile europene uriașe așteptate cu noua Politică Agricolă Comună s-ar putea transforma, sperăm, în investiții de care ar putea beneficia și companiile noastre.

În special, autoritățile române se concentrează pe restructurarea și eficiențizarea IMM-urilor agricole și în ceea ce privește circularitatea durabilă, dar și pe modernizarea sistemelor de irigație, încă o moștenire a trecutului.

Aceste priorități ne permit să întrezărim oportunități bune și pentru companiile noastre, în lumina competențelor și tehnologiilor italiene din diferite segmente: încă un exemplu este „lanțul frigorific”, dar putem varia de la tot ce ține de sustenabilitatea în agricultură.

Reporter: În ce zone din România sunt mai prezente companiile italiene?
Mangoni: Aproximativ un sfert au sediul în București și în județul învecinat Ilfov, o centură a zonei metropolitane în care de multe ori este mai practic și mai ușor să deschizi o primă reprezentanță. A doua provincie ca număr de companii este Timiș, urmată de Arad, Bihor și Cluj Napoca, capitala Transilvaniei unde se stabilesc multe companii străine capabile să îmbine cercetarea și dezvoltarea industrială.

Reporter: Care sunt perspectivele rolului României pentru Italia în următorii ani?
Mangoni: În noul scenariu european post-Brexit, România are o pondere mai mare pentru noi. În timp ce continuăm să ne confruntăm cu pandemia, în această etapă ne-am propus obiectivul de a relua dialogul politic cu mai multă continuitate și de a relansa Parteneriatul Strategic, printr-o viitoare vizită a ministrului de Externe Luigi Di Maio.

Cu această ocazie, va fi inițiată o mai mare coordonare între cele două țări nu doar bilateral, ci și asupra unor aspecte din agenda globală, precum lupta împotriva schimbărilor climatice, în vederea rezilienței și a unui multilateralism eficient bazat pe reguli, căutând sinergii comune a apartenenței comune la UE și NATO.

Ne propunem, de asemenea, dezvoltarea în continuare a cooperării economice și a investițiilor italiene, alături de prezența noastră antreprenorială pe scară largă în România, tot pentru a profita de oportunitățile oferite de PNRR și a oferi o contribuție la modernizarea țării.

Reporter: Ce inițiative ați planificat?
Mangoni: Odată depășită actuala criză pandemică care, din păcate, încă afectează România, Ambasada Italiei la București plănuiește să organizeze diverse evenimente. În special, intenționăm să organizăm o prezentare a PNRR românesc pentru companiile italiene, astfel încât să încurajăm participarea acestora la ceea ce probabil va fi cel mai mare plan de investiții al țării.

În plus, intenționăm să continuăm activitatea de apropiere a publicului de tot ceea ce este Made in Italy, inclusiv prin diverse inițiative tematice de promovare integrată, care îmbină, prin urmare, aspectele comerciale și dimensiunea culturală și stilurile de viață: un exemplu este Ziua Designului italian (Italian Design Day).

Sursa: Nordest Economia/ Rador/ Traducerea: Oana Avram