Ambasadorul SUA cere Ungariei să se concentreze pe războiul din Ucraina, nu pe chestiuni „fake” / Pressman, îngrijorat de propaganda prorusă de la Budapesta / Orban: Tot ce trebuie să facem este să scriem cu litere mari şi clar vizibile înainte de alegeri ”Fără migraţie, fără gen, fără război”

Budapesta găzduieşte pentru al doilea an consecutiv Conferinţa de acţiune politică conservatoare (CPAC), la care participă în principal conservatori americani şi europeni. Premierul ungar Viktor Orban a cerut cu această ocazie revenirea lui Donald Trump la Casa Albă şi a denunţat „virusul woke-ismului” (termen peiorativ folosit de conservatori pentru mişcările progresiste şi de stânga – n.r.) propagat de „liberalii occidentali”.Totodată, el s-a lăudat că are „antidotul”, care în cazul Ungariei a funcţionat: fără migraţie, fără genuri, fără război, relatează hirado.hu şi France 24, citate de News.ro

Viktor Orban:

„I’m sure if Donald Trump was president today, there would be no war in Ukraine, or in Europe. Mr. President, come back, make America great again and bring peace back to Europe.”pic.twitter.com/Lc7NXfcMKr

— Citizen Free Press (@CitizenFreePres) May 4, 2023

Voinţa poporului, cu alte cuvinte democraţia însăşi, este principala slăbiciune a forţelor progresiste, „şi aici pot fi prinse”, a declarat joi premierul Viktor Orbán la Conferinţa conservatoare de acţiune politică de la Budapesta. Premierul a subliniat că antidotul împotriva virusului progresist se află aici, în Ungaria, este disponibil pentru toată lumea, protejează împotriva tuturor variantelor, poate fi luat gratis, funcţionează oriunde, cu un „mic reglaj local” şi nu are efecte secundare. „Tot ce trebuie să facem este să scriem cu litere mari şi clar vizibile pe drapel, înainte de alegeri: Fără migraţie, fără gen, fără război”, a spus Orbán. El a reamintit că maghiarii au oprit migraţia la graniţă, au interzis propaganda de gen în şcoli şi lucrează fără compromisuri pentru pace. „Şi funcţionează”, a adăugat el.

Ungaria ar trebui să se concentreze pe războiul din Ucraina şi nu pe chestiuni „fake”, a declarat într-un interviu pentru AFP ambasadorul american la Budapesta, David Pressman. „Există o dorinţă nefericită de a vorbi despre un fals război cultural în Ungaria”, a spus trimisul diplomatic al Washingtonului, care a intrat adesea în polemici cu guvernul lui Viktor Orban mai ales de la invazia rusă în Ucraina.

„În acelaşi timp, există un război real alături, unde mii de oameni mor în războiul de agresiune al lui Vladimir Putin”, a declarat diplomatul miercuri, în timpul unei vizite făcute în apropierea graniţei cu Ucraina, unde s-a întâlnit cu lucrătorii umanitari şi refugiaţi. „Nu este vorba de woke-ism. Este vorba despre Rusia”, a punctat diplomatul american. „Mă concentrez direct pe războiul real şi pe relaţia care se adânceşte şi se extinde – în loc să se restrângă – dintre Ungaria şi Rusia”, a adăugat David Pressman.

Ambasadorul SUA, în vârstă de 46 de ani, a amintit în context că ministrul ungar de externe Peter Szijjarto a făcut nu mai puţin de cinci vizite în Rusia de la începutul războiului din Ucraina, în februarie anul trecut, pentru a discuta acorduri energetice cu Moscova, care este supusă sancţiunilor occidentale. Potrivit lui Pressman, în acest timp, Szijjarto „nu a vorbit nici măcar o dată” cu omologul său ucrainean, Dmitro Kuleba.

„În timp ce alte ţări fac alte alegeri pentru a-şi diversifica sursele energetice, ca să nu mai depindă de Rusia, Ungaria îşi consolidează relaţia cu Gazprom”, a subliniat Pressman.

Ambasadorul şi-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la propaganda prorusă din Ungaria, ţară membră a UE şi NATO.

Budapesta a criticat sancţiunile UE împotriva Rusiei şi a cerut o încetare imediată a focului. Între timp, mass-media pro-guvernamentală difuzează în mod regulat naraţiuni antiucrainene. „Una dintre provocările cu care ne confruntăm în Ungaria este propagarea dezinformării Kremlinului”, a declarat Pressman.

Luna trecută, SUA au impus sancţiuni împotriva Băncii Internaţionale de Investiţii, condusă de Rusia, o instituţie pe care Pressman a numit-o „o platformă a Kremlinului în interiorul NATO, găzduită la Budapesta”. O zi mai târziu, Ungaria s-a retras din această entitate, un pas urmat rapid de anunţul băncii că părăseşte Budapesta pentru a se întoarce la Moscova, la patru ani după ce îşi mutase sediul central în Ungaria. Pressman a declarat că a salutat decizia, „deşi tardivă”, a Ungariei de a părăsi banca – o invenţie din epoca sovietică numită de critici „bancă-spion”.

„Este regretabil că a fost nevoie de acest nivel de angajament din partea Statelor Unite pentru a exista o reacţie”, a comentat el.

Aflat în funcţie din septembrie anul trecut, ambasadorul David Pressman, homosexual asumat şi având un stil direct şi combativ, a fost atacat de presa pro-Orban încă din prima zi de mandat, când a postat pe Twitter fotografii cu soţul său şi copiii lor.

Budapesta a fost criticată de Bruxelles din cauza înăspririi legislaţiei considerate a fi îndreptată împotriva persoanelor LGBTQ. Încălcând discreţia diplomatică, Pressman contestă în mod regulat pe reţelele sociale poziţiile exprimate de oficialii guvernamentali maghiari şi naraţiunile lor. Preşedintele Parlamentului, un aliat apropiat al lui Viktor Orban, a spus despre Pressman că este „unul dintre cei mai puţin eleganţi ambasadori care au pus vreodată piciorul pe pământ maghiar”.

Pressman a declarat că SUA „se concentrează şi vor rămâne concentrate pe (asigurarea) unui spaţiu pentru ca instituţiile şi vocile independente din Ungaria să existe şi să se facă auzite”.

„Dacă ridici o problemă dintr-o perspectivă care nu este împărtăşită de guvern, eşti identificat ca fiind agent cumva controlat, influenţat sau finanţat din străinătate”, a reproşat el. „Dar uneori aceste entităţi sunt pur şi simplu independente. Independenţa nu este acelaşi lucru cu opoziţia”, a subliniat el.