Ambasadorul SUA constată că se află pe teren ostil în Ungaria – analiză New York Times

Analiză The New York Times, preluată de Rador:

David Pressman, un avocat specializat în drepturile comunității gay, știa că îl aștepată vremuri grele încă de la sosirea sa în Ungaria, împreună cu soțul său și cu cei doi copii ai lor, pentru a-și prelua noua funcție în septembrie, în calitate de ambasador al Statelor Unite într-o țară din Europa autoproclamată drept citadelă a tradiționalelor principii creștine și prietenă a Kremlinului. În luna iulie, când, la Washington, au început audierile vizând confirmarea sa în funcție, pe Dunăre a apărut o barcă de cauciuc în apropierea ambasadei SUA din Budapesta. Pe o bandă neagră, cu un cap de mort deasupra a două oase încrucișate, era înscris un mesaj anti-LGBTQ în limba engeleză și în limba maghiară: “Domnule Pressman, nu terorizați Ungaria cu acest cult al morții pe care îl propovăduiești“.

Pressman a agățat o fotografie a acestui mesaj de ‘bun-venit în Ungaria’ pe perete, în spatele biroului său de la ambasadă. “Asta s-a întâmplat chiar înainte de a pune piciorul în această țară”, s-a plâns el. Iar treburile au evoluat destul de mult de atunci.

Ambasadorul, al cărui predecesor desemnat de Donald J. Trump, și-a încântat gazdele lăudându-l pe Viktor Orbán, premierul neliberal al Ungariei, a fost stigmatizat încă de la sosire – împreună cu Administrația Biden – de presa apropiată guvernului, el fiind considerat o amenințare la adresa Ungariei, a poporului său și a principiilor sale.

Pressman a fost acuzat de încălcarea convențiilor diplomatice, de amestec în sistemul juridic al țării și de o tenativă de a reduce la tăcere vocile conservatoare. PestiSracok, un belicos portal de știri proguvernamental, a vorbit despre numirea unui om care, în opinia sa, ar fi “un expert în drepturile LGBT”, demersul fiind considerat o “evidentă provocare pe plan diplomatic”. Un invitat, în emisiunea unui post de televiziune controlat de guvern, s-a referit la el numindu-l “Doamna Ambasador”.

Într-un recent interviu acordat la Budapesta, Pressman a spus că și mai alarmant este, în opinia sa, atacul tot mai violent la adresa Statelor Unite, semnalat în presa ungară – în mare parte ea fiind controlată fie de partidul Fidesz, de guvernământ, fie de aliați ai acestuia din lumea afacerilor – și o constantă “răstălmăcire a propagandei Kremlinului”.

Potrivit declarațiilor lui Pressman, presa din Ungaria controlată de guvern explică în mod regulat propaganda rusă, făcând ca “dezinformarea promovată de Kremlin și retorica antiamericană să devină ceva obișnuit or, asta îngrijorează Statele Unite”.

La aproape un an după ce președintele Vladimir V. Putin și-a lansat invazia totală în Ucraina și după ce Occidentul s-a mobilizat împotriva sa, Ungaria, o țară membră a NATO și a Uniunii Eiuropene, a devenit cel mai apropiat aliat al său din blocul european. Potrivit sondajelor, ungurii nu sunt mari admiratori ai Rusiei, dar, grație politicii interne îndreptate de Fidesz spre o luptă împotriva emancipării și a ideologiei genurilor, țara s-a îndepărtat de obișnuitele sale afinități strategice cu Occidentul.

Înainte de a ocupa actuala funcție, Pressman a fost ambasador la ONU pentru afaceri politice speciale și secretar adjunct pentru probleme vizând securitatea națională. De asemenea, el a mai lucrat la Casa Albă în calitate de director pentru probleme vizând crime de război și atrocități în cadrul Consiliului de Securitate Națională.

Pressman afirmă că întrevederile cu oficialii unguri sunt de obicei civilizate și pragmatice, dar deseori încep prin declarații ale gazdei de genul: “D-le ambasador, mă bucur să vă cunosc. Știu că doriți să discutați despre niște probleme crescânde legate de gen”.

“Eu îi opresc și le spun: ‘Nu, de fapt, vreau să vorbim despre baza pe care Ungaria și-o pune în Vladimir Putin“. “Ei vor mereu să discute despre un război de ordin cultural. Noi dorim să discutăm despre adevăratul război din imediata vecinătate“.

Orbán a susținut sancțiunile UE împotriva Rusiei, dar le-a denunțat de mai multe ori și a refuzat să permită ca armele destinate Ucrainei să treacă prin Ungaria, trimițând totodată la Moscova înalți oficiali care să pledeze pentru o suplimentare a livărilor de gaze tocmai când restul Europei încearcă să se îndepărteze de energia rusească.

Politica de ani de zile a lui Orbán de a cocheta cu Rusia a provocat în trecut și fricțiuni cu Statele Unite, mai ales în 2018, când Ungaria a respins cererea Administrației Trump de extrădare a doi traficanți de arme ruși. În schimb, i-a trimis la Moscova.

Dar invazia rusă a adus acele tensiuni la un nou nivel.

“Lumea s-a schimbat”, spune Pressman, “iar capacitatea de a juca la ambele capete, într-un moment când ne confruntăm cu un real război teritorial în Europa, nu mai există”. El i-a cerut Ungariei să revină la rolul său istoric ca susținătoare incontestabilă a Occidentului. “Cu siguranță, a devenit necesară o mai mare claritate și o mai mare capacitate de decizie din momentul în care Putin și-a lansat războiul neprovocat asupra vecinei democrate a Ungariei”.

Spre deosebire de Serbia, vecina din sudul Ungariei, care întreține relații istorice adânci cu Rusia și care se confruntă cu semnificative curente antiamericane după bombardamentele NATO din 1999, conduse de Statele Unite, de obicei, Ungaria s-a arătat favorabilă Statelor Unite – exceptând vremurile când țara făcea parte din blocul sovietic, iar liderii săi comuniști promovau papagalicește propaganda dictată de Moscova.

Orientarea țării spre antiamericanism a început în noiembrie 2020, din momentul în care Trump a pierdut alegerile prezidențiale. Ambasadorul lui Trump în Ungaria, David B. Cornstein, un magnat al bijuteriilor care l-a calificat pe Orbán drept un ‘lider foarte bun și foarte, foarte puternic’, a părăsit Budapesta. Iar cum, primăvara trecută, în Ungaria aveau loc alegeri, Fidesz și-a întețit criticile la adresa anumitor americani din cauza banilor pe care aceștia i-ar investi în instituțiile presei independente, considerate drept dușmani ai guvernului./…/

În pofida acestor disensiuni partizane, războiul din Ucraina a pus în perspectivă importanța relațiilor dintre Ungaria și aliații săi din cadrul NATO. Cel puțin, asta e speranța lui Pressman. El afirmă că ungurii “nu își văd viitorul alături de Rusia și de China”.

“Cred că ei își văd viitorul alături de Europa, de Occident și de Statele Unite”, a mai adugat el, “și mai cred că există o reală bază pozitivă de la care am putea porni”.

“Nu mă aflu aici ca să perturb sau să rup niște relații”, spune Pressman. “Sunt aici ca să le repar. Și există niște reparații care trebuie făcute”. (Traducerea: Alexandru Danga)